Nevroza se referă la o clasă de tulburări mentale funcționale care implică suferință. Aceasta intervine în urma unei situații conflictuale psihogene acute sau cronice ca efect al tulburării interrelațiilor umane. Nevroza nu presupune iluzii sau halucinații, iar comportamentul nu este în afara normelor acceptabile din punct de vedere social. Implicațiile pe care le presupune se manifestă cu precădere prin dereglarea funcțiilor sistemelor emotiv, vegetativ și endocrin.
Nevroza mai este cunoscută și sub denumirea de psihonevroză sau tulburare nevrotică.
În 1777, în lucrarea „Un eseu despre practica medicinii pentru studenți”, medicul și chimistul William Cullen a încercat să dea o definiție nevrozei ca reprezentând o modificare a sistemului nervos, în timp ce predecesorii săi au făcut mai degrabă referințe cu privire la modificările dispozițiilor, cum ar fi melancolie sau, dimpotrivă, la deteriorarea unui organ corporal, cum ar fi splina sau ficatul.
Freud a folosit inițial termenul de nevroză pentru a descrie o afecțiune marcată de suferință mentală, suferință emoțională și incapacitatea de a face față eficient cerințelor normale ale vieții. El a sugerat că toată lumea prezintă unele semne de nevroză, dar că la fiecare dintre noi diferă gradul de suferință și simptomele noastre specifice de suferință. Astăzi, nevroză se referă la tendința de a experimenta sentimente negative. Tot în opinia lui Freud, nevroza este o strategie de coping cauzată de emoțiile reprimate fără succes din experiențele trecute. Aceste emoții copleșesc sau interferează cu experiența actuală. El a dat exemplul unei frici copleșitoare de câini care ar fi putut fi rezultatul unui atac de câine mai devreme în viață.
Fondatorul psihologiei analitice, Carl Gustav Jung (1875-1961) credea că nevroza este o ciocnire a evenimentelor conștiente și inconștiente din minte.
Citeste si: Afla ce beneficii importante au florile de tei pentru viata ta
Simptomele nevrozei
- Cei care prezintă această tulburare pot experimenta, în primul rând, cel puțin un sentiment negativ specific, cum ar fi anxietatea, furia sau depresia.
- Oamenii cu nevroză sunt reactivi emoțional. Ei răspund emoțional la evenimente care nu i-ar afecta pe majoritatea oamenilor, iar reacțiile lor tind să fie mai intense decât în mod normal.
- Este mai probabil să interpreteze situațiile obișnuite ca fiind amenințătoare, iar frustrările minore ca fiind extrem de dificil de suportat.
- Reacțiile emoționale negative tind să persiste pentru perioade de timp neobișnuit de lungi, ceea ce înseamnă că adesea sunt într-o dispoziție proastă. Aceste probleme în reglarea emoțională pot diminua capacitatea unui nevrotic de a gândi clar, de a lua decizii și de a face față eficient stresului.
- Persoanele în cauză pot prezenta tulburări mentale care nu interferează cu gândirea rațională sau cu capacitatea indivizilor de a funcționa, chiar dacă pot provoca stres și un sentiment profund de devalorizare.
- Unele simptome pot avea implicații comportamentale: de exemplu fobiile, actele impulsive și compulsive, vigilența cu privire la tot ceea ce se întâmplă în jur sau din contră, letargia.
La celălalt capăt al scalei, dacă este să privim nevroza prin intermediul dinamicii oferite de testele care o pot diagnostica, indivizii care au un scor scăzut sunt mai puțin supărați și sunt mai puțin reactivi emoțional. Ei tind să fie calmi, stabili din punct de vedere emoțional și lipsiți de sentimente negative persistente. Dacă scorul este mediu, acesta indică faptul că nivelul de reactivitate emoțională este tipic pentru populația generală. Situațiile stresante și frustrante sunt oarecum supărătoare pentru persoanele respective, dar în general acestea sunt capabile să treacă peste aceste sentimente și să facă față situațiilor stresante.
Stări de nevrozitate – Tipuri
Există mai multe tipuri de nevroză și anume:
- Nevroza anxioasă: anxietatea și îngrijorarea extreme caracterizează acest tip de nevroză, precum și atacurile de panică și simptomele fizice, cum ar fi tremor și transpirație. De asemenea, pot fi prezente durerile de cap, tahicardia, insomnia, fluctuațiile evidente ale poftei de mâncare sau chiar tulburările digestive.
- Nevroza depresivă: aceasta constă într-o tristețe continuă și profundă, adesea cuplată cu pierderea interesului pentru activitățile care odată furnizau plăcere. Sentimentele negative acaparează întreaga experiență de viață a celor care experimentează acest tip de nevroză și din această cauză, perspectiva asupra vieții suferă modificări considerabile.
- Nevroza obsesiv-compulsivă: în cadrul acestui tip de nevroză avem de-a face cu repetarea gândurilor, a comportamentelor sau a actelor mentale intruzive. Atât repetarea, cât și lipsa acestor indicii pot provoca suferință, iar consumul fizic și psihic de energie este imens.
- Nevroza de război sau de luptă: cunoscută în prezent sub numele de tulburare de stres post-traumatic (PTSD), aceasta implică stres excesiv și incapacitatea de a funcționa în viața de zi cu zi după ce a trecut prin evenimente profund traumatice. În conformitate cu Centrul Național pentru PTSD aproximativ 7-8% dintre oameni vor fi diagnosticați cu PTSD pe parcursul vieții lor.
În principiu, nevroza a fost adesea folosită pentru a descrie boli în care sistemul nervos nu funcționează corect și nu există leziuni care să explice disfuncția. La început această afecțiune a fost clasificată ca fiind boală mintală în Manualul de Diagnostic și Clasificare Statistică al Tulburarilor Mintale (DSM-2), dar ulterior această definire a fost reconsiderată și sub paleta ei de simptomatologie s-a realizat clasificarea tipurilor de nevroză anterior menționate.
Cauzele nevrozei
Tulburări nevrotice sunt de obicei urmarea unei expunerei semnificative și prelungită la iritanți (maltratare, neglijare, abuz), care duce o persoană la o tensiune nervoasă permanentă. Cele mai frecvente cauze ale nevrozei – evenimente, care amenință viitorul persoanei, determină incertitudinea poziției sau necesită soluții alternative, locuitul alaturi de o familie disfuncțională, deficiențele afective, protecția excesivă sau, dimpotrivă, îngrijirea insuficientă, dar și factorii ereditari.
Articolul integral il poti citi aici.
Clinica Aproape – Permite-ți să fii bine!
Tel: 0722187700
Mail: contact@clinicaaproape.ro
Facebook: https://www.facebook.com/clinica.aproape
foto: Depositphotos.com
