Într-o perioadă în care presiunea făcută de instituțiile guvernamentale pentru desfășurarea online a actului educațional este tot mai mare, există companii care sprijină efectiv redeschiderea școlilor. Asociaţia BookLand, alaturi de partenerii sai, reabilitează anul acesta curțile a încă 11 școli din mediul rural, respectiv peste 5,000 mp de pavele, borduri, nisip, pietriș, escavare și montaj.
O spun toți specialiștii, profesori și doctori la un loc: desfășurarea offline a școlii nu reprezintă niciun risc de sănătate pentru copii, în același timp asigurându-le sănătatea mintală și dezvoltându-le inteligența emoțională. Fiindcă psihiatrii ne-au prevenit deja: toate probleme psihoafective derivate din lipsa socializării vor fi o povară foarte greu de purtat în următoarea perioadă. Deja se vorbește despre „generația pierdută”, însă efectele lipsei educației se vor vedea abia peste câțiva ani, când copiii de azi vor fi adulții de mâine… Și vorbim despre 1.6 miliarde copii din 190 țări.
Se poate desfășura eficient actul educațional în format exclusiv online?
Chiar și tarile în care predarea digitală este avansată au fost luate prin surprindere de pandemie, fiindcă majoritatea cadrelor didactice încă nu au abilitățile IT necesare pentru o bună predare online. La noi, pe lângă acest aspect, se mai adaugă lipsa infrastructurii (semnal telefonie / rețea internet) și a dotărilor IT din şcoli (desktopuri, laptopuri, tablete), ca să nu mai vorbim despre situația financiară precară a majorității familiilor sau lipsa de pregătire a părinților. De fapt, nicăieri în lume părinții nu pot substitui cunoștințele și tehnica de predare a profesorilor.
Iar dacă abandonul școlar era oricum în creștere în ultimii ani, imaginați-vă ce se va întâmpla acum, „datorită” Covid-19. Prin urmare, trebuie luate cele mai înțelepte decizii, altfel urmările vor fi ireversibile…
Anul trecut, în România, doar 0,02% dintre școli au fost declarate focare Covid-19, însă tot sistemul a avut de suferit, copiii mergând efectiv la școală doar câteva săptămâni. În comparație, în toamna anului 2020, în Franța, doar 27 școli din cele peste 61.000 au fost închise. O analiză făcută în Germania a demonstrat că redeschiderea școlilor după vacanța de vară din 2020 nu a dus la creșterea numărului de infectați. În plus, germanii au preferat varianta offline recunoscând că nu sunt suficient de pregătiți să susțină online educația copiilor.
De ce să investim în școli dacă se vorbește tot mai des despre educația online?
Răspunsul e simplu: pentru că situația tulbure de față este temporară. Iar în timp, vom fi învățat să trăim cu acest virus care, dacă analizăm la rece cifrele, nici nu are impactul dezastruos pe care măsurile de prevenție luate îl au deja asupra sănătății, economiei, stilului de viață și stării de spirit o oamenilor de pe întreaga planetă. Dar și pentru că – cel puțin pentru următorii câțiva zeci de ani (la nivelul investițiilor reale în educația românească) – nimic nu se compară cu predarea offline și beneficiile acesteia asupra creșterii capacității intelectuale a copiilor. În plus, să nu uitam că și profesorii au nevoie de timp pentru a-și adapta metoda de predare la varianta online și a dobândi abilitățile software necesare.
