„Nu pot să vorbesc cu soțul meu, de teamă să nu mă părăsească” – Așa a sunat prima frază a clientei mele, într-o zi a săptămânii trecute când mi-am dat seama că este vorba de abuz verbal. Ana – o să-i spunem așa – este nefericita reprezentantă a unui procentaj extrem de ridicat, din păcate, al femeilor din țara noastră și poate, din întreaga lume. Cu Ana fac terapie de ceva timp, mai exact, de când a simțit că pandemia o sufocă, rudele o sufocă și mai presus de orice, persoana care a promis că-i va fi alături pentru tot restul vieții, acum o sufocă.
Ana este o femeie care s-a căsătorit din iubire și respect pentru soțul său, care a ajutat-o să se mute dintr-un mediu familial toxic și i-a oferit căldura de care avea nevoie, sau cel puțin, așa credea ea, pe atunci. Relația lor s-a dezvoltat rapid – în doi ani de la prima întâlnire s-au căsătorit și au conceput rodul dragostei – un băiețel pe nume Alexandru, pe care Ana avea să-l iubească mai mult decât orice pe această lume. Pentru că relația Anei cu părinții săi nu a fost niciodată bună, a fost de acord să se mute într-o anexă a casei socrilor săi, construită special pentru proaspăta familie:
Citește continuarea pe Qbebe: http://bit.ly/3tCWmiE
