De Dragobete, în folclor, în a doua jumătate a lunii februarie, se serbează începutul primăverii, renașterea naturii, perioada fertilității. Nu degeaba data de 24 i-a fost dedicată iubirii.
Tradiția populară românească mai păstrează încă sărbătoarea de Dragobete. Și asta pentru că dragostea pune pe jar multe inimi, mai ales ale fetelor în căutarea ursitului.
Dragobetele sărută fetele
Una dintre legendele despre Dragobete povestește că era O legendă spune că fiul Babei Dochia, flăcău chipeș și mare iubăreț. De aici i s-au tras și alte nume în popor, precum „Năvalnicul”, „Cap de primăvară” sau „Logodnicul Păsărilor”. Pe vremuri, exista un obicei, potrivit căruia, la ceas de prânz, fetele ieșeau pe ulițe, iar băieții le fugăreau, ca să le fure câte un sărut. De unde și zicala „Dragobetele sărută fetele”.
Mai aproape de zilele noastre, tinerii s-au obișnuit să se strângă la petreceri, pentru a se cunoaște mai bine și a se putea îndrăgosti unii de ceilalți. Așa s-a născut și superstiția că, dacă o fată e sărutată de Dragobete, sigur se mărită în acel an. Se mai crede că logodnele încheiate în această zi sunt trainice și se încheie cu nunți, până la sfârșitul anului.
De Dragobete, e petrecere
De Dragobete, e veselie mare. Așa cere datina străbună. Și asta pentru că e ziua zeului tinereții, al veseliei și al iubirii la vechii daci. Se fac petreceri, neapărat alături de omul iubit, dacă vrei să rămâneți împreună pentru totdeauna.
Citeste continuarea pe libertateapentrufemei.ro