Dumnezeu a incredintat fiecarei fiinte umane un inger cu misiunea „personalizata” de a o pazi, a o ocroti, a o conduce, adica a fi cel mai bun prieten al sau, aparatorul sau. Jurnalistul Renzo Allegri, care a scris articole ample pe tema ingerilor, a stat recent de vorba despre ingeri „cu un teolog care apartine ultimei si tinerei generatii a marilor teologi, un cercetator modern deschis si apropiat de sensibilitatea si de problemele timpului nostru.
Se numeste pr. Zdzislaw Kijas, franciscan conventual polonez, presedinte al Facultatii Pontificale Sfantul Bonaventura – Seraphicum.
– Parinte Kijas, existenta ingerilor este o traditie pioasa sau un adevar de credinta?
– Asa cum spune Catehismul Bisericii Catolice, existenta ingerilor este un adevar de credinta. Nu este o dogma proclamata de Biserica, ci un adevar care provine din Revelatia biblica. Paragraful 328 este explicit: „Existenta fiintelor spirituale, netrupesti, pe care Sfanta Scriptura le numeste in mod obisnuit ingeri, este un adevar de credinta. Marturia Scripturii este la fel de clara ca si caracterul unanim al Traditiei”. in afara de aceasta, marturisirea de credinta de la Conciliul al IV-lea din Lateran afirma ca Dumnezeu „inca de la inceputul timpului, a creat din nimic si una si cealalta ordine de creaturi, cea spirituala si cea materiala, adica pe ingeri si lumea pamanteasca; si apoi pe om, aproape partas de una si de cealalta, compus din suflet si din trup”.
– In Compendiul Catehismului Bisericii Catolice se citeste: „ingerii sunt creaturi pur spirituale, netrupesti, invizibile si nemuritoare, fiinte personale cu inteligenta si vointa. Ei, contemplandu-l fara incetare pe Dumnezeu fata in fata, il preamaresc, il slujesc si sunt mesagerii sai in implinirea misiunii de mantuire pentru toti oamenii”.
– Este o definitie minunata si perfecta, care sintetizeaza toate caracteristicile acestor fiinte. Sunt „creaturi pur spirituale”, deci mai perfecte decat fiintele umane, dar mai putin complete. De fapt, omul rezuma in sine insusi dimensiunea spirituala si materiala, pe care ingerii nu o au. Omul poarta asadar in sine insusi cerul si pamantul. ingerii, ca si fiintele umane, sunt creati dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu si sunt inzestrati, ca si omul, cu inteligenta si cu libertate. Este vorba despre daruri pe care nu si le-au dat ei insisi, ci le-au primit de la Creator. Aceasta inseamna ca nu sunt aproape numai de natura umana, ci si de cea divina.
Ca fiinte spirituale, insa, se bucura de o inteligenta si libertate mult mai mari decat cea a oamenilor. Natura umana este mai putin perfecta pentru ca este limitata de trup si de dimensiunea spatio-temporala. si cunoasterea si perfectiunea omului sunt limitate de aceste conditii. Existenta pamanteasca a omului este asadar in evolutie spre libertatea deplina (prin intermediul ascezei) si spre o cunoastere deplina (prin intermediul studiilor, aprofundarilor, etc.). Aceasta inseamna ca, neavand cunoasterea deplina, omul poate gresi si se poate corecta, cerand iertare si reluand drumul corect. ingerii, in schimb, fiind spirite pure, au o cunoastere deplina si perfecta si, de aceea, nu pot sa se scuze ca au gresit, pentru ca nu pot spune ca nu stiu. Cunoasterea lor nu este insa nelimitata, ca aceea a lui Dumnezeu, dar este mult mai perfecta decat a noastra. Ea nu este de tip senzorial, adica nu trece, ca pentru noi, prin simturile fizice care sunt pasibile de eroare si limiteaza. Este o cunoastere in intregime spirituala, care merge mult „mai departe”.
Citeste continuarea pe CAPLIMPEDE.RO.
