Psiholog Iuliana Fűlas: Abuzul emotional in educatia copiilor. Efectele amenintarilor si umilintelor profesorilor
Abuzul emotional asupra copiilor are o pondere mai mare in mediul educational decat in alte medii si reprezinta un comportament intentionat ce se manifesta prin orice conduita care intimideaza, injoseste, pedepseste, umileste, devalorizeaza, supune sau controleaza, este de parere psihologul Iuliana Fűlas.
Abuzul emotional, instrument educational
Totodata, in majoritatea scolilor romanesti, spune specialistul, abuzul emotional este inca folosit ca instrument “educational”, iar acesta poate distruge gandirea creativa, poate genera stari anxioase si poate conduce la traumatizarea emotionala a copiilor. “Am intalnit multi copii abuzati emotional in scoli, de profesori sau de colegii de clasa, iar majoritatea, din cauza fricii, refuza sa impartaseasca experientele traumatizante cu psihologii. Prind curaj sa povesteasca doar cand le aducem la cunostinta ca sunt sub protectia confidentialitatii. De cele mai multe ori, parintii refuza sa accepte astfel de probleme, le ignora sau chiar afirma: “daca profesorul l-a pedepsit, sigur a facut el ceva”, afirma psihologul Iuliana Fűlas.
Te mai poate interesa: 8 semne ca ai fost crescut de o mama toxica
Intreg acest context il poate determina pe copil sa nu mai gaseasca o motivatie reala de a mai merge la scoala, sa-si piarda increderea in profesorii sau chiar respectul fata de acestia.
Mai mult, repulsia pe care si-a creat-o elevul, spune specialistul, se poate rasfrange si asupra increderii in institutia scolara, in ansamblul ei. “Sunt putini copii care povestesc despre umilinta prin care trec la scoala, despre batjocura, hartuirea si traumele emotionale la care sunt supusi. Am intalnit copii care s-au gandit chiar sa-si ia viata pentru a scapa de umilinta colegilor si a profesorilor. Multi profesori provoaca o clasa intreaga impotriva unui singur copil, traumatizandu-l, poate, chiar pe viata. Sunt multi dascali care ii ameninta cu sintagme de genul “te las corigent”.
Ii umilesc si le distrug stima de sine cu apelative de genul “esti un prost, un handicapat”, “nu esti bun de nimic”, “mi-ar fi rusine sa am un copil ca tine”. Uneori, umilirea se face in fata clasei. Sa jignesti un copil, sa-l umilesti, sa-l ameninti, il programezi la esec permanent. Unii copii devin agresivi, altii se inchid in ei, in ambele cazuri vor fi marcati pe viata de o copilarie nefericita. Copiii de astazi sunt foarte inteligenti, dar profesorii (unii dintre ei) le vorbesc ca si cum ar fi redusi mintal. Nu trebuie sa subestimam inteligenta si capacitatea lor de intelegere. Copiii au nevoie de incurajari, au nevoie sa fie stimulati pozitiv, au nevoie sa se descopere pe ei”, declara psihologul Iuliana Fűlas.
Ce invata copiii din abuzul emotional?
Primul lucru pe care il experimenteaza un copil dupa ce a fost abuzat emotional, spune psihologul, este depresia, iar de aici incolo se deschide o adevarata cutie a Pandorei. “Dupa ce este abuzat emotional, copilul invata ca, orice ar face, nu merita efortul, se manifesta agresiv dezvolta atitudini masochiste. Invata sa nu mai aiba incredere in el, sa nu gandeasca. Invata lipsa de respect fata de el si fata de profesori. Cand este umilit in fata clasei cauta sa se apere, invata sa-l dispretuiasca pe profesor, iar cand ajunge la liceu devine agresiv chiar si cu profesorii. Elevii de liceu sunt produsul actiunilor profesorilor din clasele primare, profesori care le-au modelat si intarit comportamentul negativ”, declara psihologul Iuliana Fűlas.
Ce efecte are abuzul emotional si care sunt consecintele lui pe termen lung?
Dintre efectele negative care se regasesc, psihologul enumera: stima de sine redusa, timiditatea, neincrederea, sentimente de vinovatie, anxietatea, depresia, tendinte autoagresive. “Toate aceste trairi emotionale ii dezvolta copilului un comportament ce duce la esec permanent, confirmandu-i de fiecare data sentimentul de nonvaloare. Rezultatele la BAC din fiecare an si atitudinea lor confirma toate aceste trairi ale elevilor de astazi, ca nu merita efortul, iar acest tip de atitudine va intra in setul lor de valori”, conchide psihologul Iuliana Fűlas.
Imagine de Ulrike Mai de la Pixabay