Am si eu o mica/mare problema. Sunt cu un baiat de 2 ani si jumatate. La inceput toatu. A fost superb (ca orice relatie) dar de vreun an este aschimbat total. I-am dat sanse de m-am saturat eu, la modul ca pana acum m-a dat 3 palme peste fata (daca nu ii convine ceva, se enerveaza foarte rau, incepe sa ma jigneasca si apoi da in mine, ma impinge, ma strange foarte tare de mana). El a fost obisnuit ca acasa sa faca nimic, sa fie servit in pat. Eu stau, spal, calc, gatesc si fac totul si el sta si se ia de mine ca am facut nu stiu ce grasit si atunci incepe cearta. Ne certam cam de 2 ori pe zi, ne sar nervii din nimicuri si enervam foarte repede. A inceput sa ma critice si sa ma jigneasca si in public, de fata cu prietenii lui, pe care ii vad ca inghit in sec si tac din gura. Isi face planuri cand eu sunt plecata, m-a inselat de 3 ori (l-am vazut si am vazut poze) dar nu ma poat desparti de el ca stam in garsoniera si eu nu am loc la camin deci nu am unde sa ma duc. De ceva vreme vorbesc cu un baiat si ma simt foaaaarte bine in preajma lui, uitand de „calvarul” pe care il am cu prietenul. El stie de situatia in care sunt si imi tit da sfaturi dar am cam inceput sa ne apropiem. Vorbim foarte des la telefon cand prietenul este plecat si camd ne intalnim iesim amandoi si ne sarutam…desi stim amandoi ca eu sunt intr-o relatie groaznica (asa a ajuns, imi este frica de el..) . Nu stiu daca sa continui sa vorbesc cu celalalt baiat sau nu, nu stiu ce sa fac ….
