Dragi SUFLETE MARI,
Dragi OAMENI aflati in impas cu/prin sine,
In urma cu 8 ani viata si-a propus sa ma puna in fata unei incercari peste care, initial, am crezut ca nu voi putea trece. Intalnirea cu boala. In anul care a precedat aparitia cancerului, m-au durut foarte tare, dar foarte tare, ambii sani. Pur si simplu, ma usturau sanii. Usturimea aceasta era ostoita doar de crema de galbenele. Credeam ca este o dereglare hormonala si nu mi-am impus sa consult un medic. Pana la 27 de ani trecusem prin astm, infarct (blocaj coronarian drept si anghina pectorala), anemie cu sangerari nazale puternice timp de ani si ani, toxoplasmoza si altele cate or mai fi fost, toate netratate alopat. Pur si simplu, felul meu de a fi m-a ajutat sa ma detasez de ideea de boala (nici macar nu aveam notiunea de boala) si sa merg mai departe, ignorand cu inocenta simptomatologia, iar bolile acestea s-au vindecat de la sine (au fost diagnosticate in preajma unei operatii majore si reconfirmate, inainte sa devin mama).
Ei bine, atunci cand mi-au aparut nodulii la sani, realitatea aceasta a venit pe un fond vulnerabil din punct de vedere personal si profesional. Organismul meu (si psihicul meu) era foarte, foarte slabit.
Primul nodul nu m-a mai lasat sa dorm cateva saptamani, apoi aparitia celorlalti m-a secatuit de energie si de iubire. Ma vedeam deja moarta inainte de vreme, inainte sa fi cunoscut macar fericirea maternitatii.
Dumnezeu m-a luat din nou in bratele sale si mi-a aratat ca nu sunt singura pe drumul acesta.
Adormeam plangand. Ma trezeam in jurul orei 02:00 a.m., ma asezam in fotoliu si inima mea se deschidea ca o floare infinita, incarcata de iubire si compasiune pentru toate femeile acestei lumi care treceau prin experienta durerii si a fricii de boala oncologica grava si de moarte. Ma rugam pentru aceste femei, cu lacrimile suroind pe obraji, uitand literalmente de mine. Minutele deveneau o clipa, in starea aceasta de constiinta modificata. In mintea mea apareau flash-uri cu doi oameni pe care i-am iubit si care au ales sa plece din viata aceasta luptand cu cancerul: matusa mea si tatal meu. Chinurile lor (durerea fizica crunta) m-au marcat. Ca o mica paranteza: cand eram mica, ii spuneam lui Dumnezeu “Doamne, da-mi durerea sufletului, dar nu-mi da niciodata durerea fizica, pentru ca n-as putea sa o suport!”.
Il rugam pe Dumnezeu sa ma ierte pentru ca ii spuneam imperativ ca nu voi trece prin iad-ul chimioterapiei sau al radioterapiei. Ii vorbeam, imaginand-mi cum stau in BRATELE SALE, spunandu-i sa nu se supere daca nu voi lupta si daca il voi ruga sa ma ia mai repede la el. “Nu sunt lasa, Doamne, pur si simplu, TU stii cel mai bine: NU SUPORT DUREREA!”.
Dumnezeu a zambit in sinea sa, m-a mangaiat pe crestetul de lumina al sufletului si mi-a deschis o usa, prin INGERII care populeaza pamantul acesta, oamenii iubitori si buni. Intr-o zi, profesoara mea de tehnici psihoterapeutice, Valentina, mi-a pus mana pe umar si m-a intrebat incet, privindu-ma in ochi: “Ce ai, ce s-a intamplat?”. I-am povestit, cu ochii incarcati de lacrimi. Mi-a replicat incet: “Va fi bine, Dumitra. Vreau sa faci ceva pentru tine”. Si m-a invatat un exercitiu de proiectie dirijata. Ooooo, cat i-am multumit, cate binecuvantari i-am trimis! Cativa ani mai tarziu, aceasta femeie minunata a suferit un accident de masina. Venise vremea sa-i intorc darul compasiunii. Trei zile, zi si noapte, n-am incetat sa ma rog pentru ea. O purtam in gand, oriunde ma aflam si orice faceam. Sa nu ma intrebati cum ma rog, pentru ca n-as sti sa va explic; este ceva care nu aduce cu rugaciunile crestine, este, mai degraba, un dialog fara cuvinte, cu Dumnezeu, cu Maica Domnului si cu Ingerii mei si cu Ingerii persoanei pentru care ma rog. Ei, bine, fostii mei colegi de facultate imi spuneau ca Valentina este in stare foarte, foarte grava, cu prognostic de supravietuire mic. Avea nevoie de donatori de sange. Am plans de compasiune si m-am rugat pana in clipa in care EU SUNT-ul meu (scanteia divina din mine) mi-a spus, dincolo de cuvinte: E BINE! In traducere libera, am simtit concret ca este bine, ca a trecut peste pragul pericolului letal. La scurta vreme, femeia aceasta extraordinara a redevenit mama … de gemeni!
Incepand de a doua zi, am facut in fiecare dimineata exact ce ma sfatuise profesoara mea sa fac. Imi imaginam pas cu pas etape din vindecarea mea. Bineinteles ca am ajuns la medicul oncolog, apoi la alti medici, intr-un soi de pelerinaj care si acum imi da fiori. Si totusi, medicii acestia, cu o singura exceptie, mi-au dat incredere ca pot sa trec prin experienta asta fara probleme. M-am incapatanat, insa, sa NU fac ce imi recomandau ei: am spus NU biopsiei (voi sa nu faceti ca mine!) si ca atare, am spus NU tratamentului oncologic. Marcarii tumorali aratau prezenta unor celule canceroase/maligne in organismul meu. O prietena mi-a trimis un sms exact in ziua cand refuzasem pentru a doua oara biopsia, cu rezultatul unor cercetari anticancer revolutionare pe atunci, care aveau in centrul atentiei deja celebrii acizi grasi OMEGA 3. In fine, in zilele care au urmat, intuitiv, fara sa am habar de beneficiile concrete ale propolisului, am ingurgitat cateva sticlute cu tinctura de propolis (astazi n-as mai apela la tinctura, ci la solutia apoasa de propolis sau la batonul de propolis) si cateva sticle cu ulei de in si cateva sute de gelule de ulei de somon. Concomitent cu tratamentul acesta naturist simplu, nu lasam sa treaca nici o zi fara exercitiile de proiectie. Dupa sase luni, mamografia mea era curata. Medicul radiolog, usor uimit, mi-a facut si o ecografie care a durat vreo 40 de minute. Nu-si explica disparitia formatiunilor tumorale. Nici eu, ca sa fiu sincera. Am scurtat mult povestea, din considerente de timp si de spatiu.
Sunt cativa factori care au condus la vindecare. In 2011, am inceput colaborarea cu un ONG destinat ajutorarii copiilor, venind direct din concediul de maternitate. Insa, tot viata m-a azvarlit in hatisul gestionarii unei campanii umanitare extrem de solicitante fizic si psihic. Campania aceasta mi-a salvat copilul pentru ca m-a determinat sa caut raspunsuri si solutii concrete pentru probleme aparent banale de sanatate, dar care ascundeau un diagnostic grav. Un vaccin banal antihepatita B, facut de 3 ori pana la sase luni i-a cauzat baietelului meu leziuni la nivelul mielinei, diagnosticul diferential fiind pus dupa 2 ani si jumatate de chin pentru el si pentru noi, parintii lui: leuconevraxita, adica scleroza in placi. Am citit zeci de studii despre aceasta boala si am aflat ca sunt alimente care agraveaza boala si alimente si suplimente nutritive care o vindeca. Un an de zile, socata, oricum, de suferinta copiilor grav bolnavi, am studiat ore in sir, zi de zi, teorii de vindecare si studii alternative de vindecare ale bolilor invazive, debilitante sau ireversibile, dezvoltate/enuntate de specialisti si cercetatori in domeniu, din toata lumea. Am plecat de la experienta personala si am ajuns AICI, in punctul in care, ca psihoterapeut, pot contribui, cu ajutorul DIVINULUI si al IUBIRII care ma anima, cu ajutorul informatiilor pe care le-am primit nu intamplator, prin jocul miraculos si mirabil al VIETII, la vindecarea corpului emotional si la ameliorarea sau vindecarea diverselor forme de cancer si nu numai! Am vorbit cu multi medici oncologi, am devorat multe carti si multe studii canalizate pe vindecare si autovindecare, am meditat profund asupra propriei mele vindecari repetate si asupra cauzelor sau factorilor care au condus catre vindecare, dar si catre BOALA!
Stiati ca exista un ADN fantoma (asa il numesc cercetatorii geneticieni si neurologi) care odata reactivat, respectand anumite conditii, conduce la vindecarea totala, veritabila?
Stiati ca enzimele vii contin substante care ataca celula canceroasa? Stiati ca exista boala canceroasa rezultata din emotionalitatea negativa prelungita (din suferinta emotionala)?
Stiati ca IUBIREA, IERTAREA, ACCEPTAREA si RECUNOSTINTA vindeca? Invti sa traesti, pas cu pas, experienta vindecarii. Este nevoie sa lucrezi cu prejudecati, cu patern-uri (comportamente) emotionale distructive/negative, cu juraminte (cunoscute sau uitate) care te impiedica sa cresti si sa mergi mai departe, cu frici de tot felul s.a.m.d. . Sa-I dam organismului nostru exact ce ii este benefic.
Exista VIATA dupa CANCER!
Dumnezeu sa va Binecuvanteze alegerile! Va doresc sa traiti plenar experienta IUBIRII!
Incepem prin a ne ierta si a ne iubi pe noi insine!
RETROGRADUL lui MERCUR din 25 NOIEMBRIE poate AGITA aceste 3 ZODII
Lecția DIVINA pe care fiecare ZODIE trebuie să o ÎNVEȚE înainte de 2025
