Una dintre intrebarile pe care parintii si le pun cel mai des, mai ales atunci cand copiii au mai crescut este: “Cand sa ma bag in viata copilului si cand sa fac un pas inapoi, oferindu-i intimitatea de care are nevoie?”. Exista parinti care fie lasa o prea mare libertatea copilului si apoi se trezesc socati in fata unor situatii precum consumul de droguri, scaderea notelor la scoala, absenteismul sau depresia. Exista si parinti care nu isi lasa copiii nici macar sa respire.
Ca de obicei, calea de mijloc este cea mai buna. De fiecare data cand verifici ceva in ceea ce priveste copilul, trebuie sa-i explici ce te ingrijoreaza, ce comportament astepti din partea lui, lasandu-i totodata intimitatea necesara.
In lumea in care traim, majoritatea parintilor ar vrea sa-si supravegheze copiii 100%. Unii chiar o fac, monitorizand copiii prin varii mijloace tehnice moderne, urmarindu-i activitatea in mediile de socializare etc. Nu-i neaparat un lucru rau faptul ca faci acest lucru, insa ar trebui sa intelegi ca nu poti aplica acest control drastic in fiecare zi.
Daca ai un copil care se poarta exemplar, isi face temele, isi indeplineste indatoririle, atunci verificarile ar trebui sa fie mai rare si sa nu para intruzive. Chiar daca, la prima vedere, copilul este cooperant, daca devii prea insistent pot aparea schimbari de comportament: scaderea notelor la scoala, dezinteres fata de lucruri care altadata ii faceau placere, deteriorarea relatiei lui cu tine, etc.
Daca, in schimb, ai un copil care ia note sub media lui obisnuita, care tipa de fiecare data cand ii spui sa-si faca temele, minte, este abuziv verbal sau fizic, incearca sa te intimideze atunci cand ii setezi anumite limite si consecinte pentru faptele sale, atunci ar trebui sa suplimentezi „supravegherea” pentru a te asigura ca este in siguranta.
Insa, indiferent de copil, sunt patru zone extrem de importante in ceea ce priveste siguranta lui, in care ar trebui sa te implici. Implicare inseamna sa discutati impreuna despre siguranta, intimitate, limite, consecinte. Iata ce trebuie facut in acest sens, potrivit specialistilor de la Empowering Parents.
1. Internet
Internetul poate genera mai multe pericole decat te-ai astepta. Pe langa discutiile privind informatiile, fotografiile si alte lucruri personale in retelele de socializare, pe mail, pe messenger etc., parintele ar trebui sa monitorizeze si activitatea copilului. Fie se „imprietenesc” pe retelele de socializare, astfel incat parintele sa poata urmari activitatea, fie copilul ii da parintelui parola de acces. De asemenea, poti invata copilul cum sa reactioneze cand primeste mesaje de amenintare, jignitoare, cand este agresat verbal, hartuit, santajat etc.
2. Telefon mobil
In momentul in care ii cumperi copilului tau un telefon mobil, nu uita sa-i reamintesti regulile ce tin de siguranta lui si a familiei. De asemenea, il poti preveni ca urmeaza sa verifici, din cand in cand, fara sa-l anunti, pentru a te asigura ca este in siguranta. De fiecare data cand ai verificat agenda, mesajele sau aplicatiile, nu o face pe ascuns. Fie ii ceri telefonul copilului si-i spui de ce, fie daca el nu este prezent, il anunti imediat. Daca vezi in agenda un numar nou de telefon, de la o persoana pe care nu o cunosti, intreaba copilul cine este. Tot acest proces trebuie facut, insa, in asa fel incat copilul sa nu o simta ca pe o incorsetare, ca pe o limitare a dreptului sau la intimitate, ci ca pe un semn de iubire, o grija a ta fata de siguranta lui.
3. Consumul de droguri si alcool
In momentul in care banuiesti ca ar consuma alcool sau droguri, primul pas este sa faci niste verificari. Asta presupune inclusiv faptul ca-i vei scotoci prin lucruri in incercarea de a gasi ceva care sa-ti confirme sau infirme banuielile. Poti sa vorbesti la scoala cu colegi/prieteni, profesori sau parinti ai colegilor/prietenilor. Acest capitol este extrem de sensibil si n-ar trebui ocolit, avand in vedere consecintele grave in ceea ce priveste sanatatea si viata copilului. Imediat ce ti s-au confirmat banuielile, cere ajutor specializat: psihologi, terapeuti, centre speciale pentru adolescenti care se drogheaza sau consuma alcool etc. In acelasi timp incearca sa restrictionezi suma de bani alocata zilnic sau, unde este cazul, privilegiul de a conduce masina.
4. Anturajul
Este foarte important, ca parinte, sa cunosti prietenii copilului tau. Lasa-ti copilul sa mearga in vizita la prieteni, dar insista ca si copilul tau vina cu prietenii acasa. In acest fel iti vei face o idee prin ce cercuri se invarte. In plus, vei putea sa-ti dai seama care sunt relatiile intre ei: daca el este „executantul” sau „seful”. In momentul in care iti dai seama ca prezenta unui prieten in anturajul copilului tau il face sa ia decizii necorespunzatoare, ii poti restrictiona sau chiar interzice contactul cu prietenul respectiv, pana cand copilul tau are un comportament adecvat. Scopul este sa iti inveti copilul sa ia cele mai bune decizii pentru el, indiferent de oamenii care-l inconjoara. Alegerile pe care le face sunt responsabilitatea lui si nu trebuie invinuit alt copil/adult, anturajul pentru hotararile sale. Tine tot timpul cont ca si copilul tau ar putea fi considerat „influenta nefasta” de catre parintii altor copii.
In toate aceste demersuri, indiferent cat de suparat ai fi, nu uita cat de importanta este comunicarea cu copilul tau. In momentul in care setezi consecinte pentru un anumit comportament, ai grija sa fii calm, sa te asiguri ca nu exagerezi. Si nu in ultimul rand, arata-i copilului cat de mult il iubesti.
In momentul in care il controlezi, explica-i de ce o faci, ce asteptari ai de la el, invata-l sa ia deciziile intelept, responsabil si asigura-l ca, indiferent de deciziile pe care le ia (bune sau rele), tu vei fi acolo sa-l ajuti, sa-l ghidezi.
