Sfintii 40 de Mucenici. Rugaciune puternica de rostit pe 9 martie. Traditii si obiceiuri

In fiecare an, la 9 martie, este sarbatoarea Sfintilor 40 de Mucenici, zi in care femeile trebuie sa pregateasca in casa muncenicii. Traditiile si obiceiurile nu mai sunt insa respectate si chiar si unele femei de la tara au renuntat la framantat si s-au reprofilat pe comenzile la patiserie. Traditia pare sa nu fi fost uitata in cazul barbatilor care astazi ar trebui sa bea 44 de pahare de vin.

Rugaciune puternica de spus in ziua stintilor 40 de Mucenici

O, voi, care va bucurati de cinstirea intregii Biserici, care ati dobandit de la Dumnezeu darul facerii de minuni prin moastele voastre, fiti ocrotitorii nostri, ai celor ce va cinstim pomenirea.
Rugati-va pentru noi, fericitilor Mucenici, ca sa dobandim tarie in lupta cu patimile, rabdare in indurarea necazurilor, credinta nestramutata in fagaduintele Domnului, smerenie adevarata si mantuirea sufletelor noastre. Nu ne lasati pe noi sa cadem fara de ridicare in adancul desertaciunii acestei lumi, nu ne lasati sa ni se impietreasca de tot inimile in nepasarea timpului in care traim, nu lasati sa inghete inimile in viforul acestui veac. Zid de aparare sa fiti imprejurul nostru si loc de scapare din cursele vrajmasului.

Amin!

Citeste si: Reteta Mucenici. Cum sa faci mucenici moldovenesti si mucenici fierti

Iata cateva traditii si obiceiuri de 40 de Mucenici

In ziua de 9 martie, in toate comunitatile rurale era obiceiul de a se scoate plugul la arat. Plugul, dupa ce era trecut prin foc de catre fierarul satului, era scos in fata casei in mod festiv. In cadrul ceremonialului de scoatere a plugului, femeia din casa era principalul protagonist in desfasurarea practicilor.

Dupa aducerea plugului in fata casei, plugarii, de obicei doi la numar, stateau cu capetele descoperite inaintea boilor sau a cailor, iar femeia iesea din casa avand intr-o mana traista pentru plugari, iar in cealalta un vas cu apa sfintita, tamaie si busuioc. Femeia se apropia de plug si de car, le inconjura de trei ori, stropindu-le cu agheasma si afumandu-le cu tamaie.  Femeia rostea, intr-o solemnitate deplina, urmatoarele: „Cat de curata este tamaia si agheasma, asa de curati sa fiti si voi/  Si sa umblati nedespartiti la arat/ Si nici cand sa nu dati peste vreun strigoi sau moroi care sa va faca rau”.

In fata animalelor de munca se asaza un ou, in credinta ca daca acesta va ramane intreg dupa pornirea carului, atunci si plugarilor le va merge bine pe toata durata plugaritului. Plugarii primeau traista cu mancare, dupa care femeia varsa agheasma ramasa, in cofa de la picioarele animalelor. Semnificatia oului aruncat este de sorginte precrestina, oul fiind considerat masura tuturor lucrurilor de inceput, el avand aici rol augural si protector in desfasurarea aratului.

Citeste continuarea: 1 2