Ana Maria este o mamica, cititoare a site-ului nostru, care s-a confruntat cu o problema pe care mai multe dintre cititoarele noastre o recunosc: baietelul ei, in varsta de 7 ani, care refuza sa mai mearga la scoala. Iata ce sfaturi a primit Ana Maria de la psihoterapeutul Iuliana Margarit Barbu.
Intrebare Ana Maria:
Am un baietel in varsta de 7 ani care tocmai a inceput scoala. In prima zi de scoala era nerabdator sa ajunga acolo, dar cand a trebuit sa plecam acasa a inceput sa planga si ne-a rugat insistent sa nu-l lasam acolo singur, a ramas cu lacrimi in ochii, iar noi dezamagiti ca s-a intamplat asta. Fiind primul nostru copil l-am tinut mereu langa noi, nu cred ca l-am rasfatat intr-un mod exagerat insa am ales sa-i fim noi cei mai buni prieteni desi acum cred ca ar fii trebuit sa-l lasam mai mult in compania copiilor. Ne-am jucat mereu cu el,am stat mereu in spatele lui si l-am ferit de toate lucrurile rele desi i-am oferit mereu explicatii la toate intrebarile lui.
Este un copil destul de inteligent, retine foarte usor lucruri, dezvolta orice cuvant si in general uimeste prin explicatiile pe care le da, dar este totusi mult prea inocent si mult prea lenes. Considera scoala o joaca, scrie foarte incet si foarte urat si nu reusesc sa-l fac sa fie mai responsabil. Este usor influentabil si a inceput sa faca mici prostiute impreuna cu ceilalti baietei. Stie sa socoteasca, raspunde cu usurinta la intrebari dar refuza sa scrie in clasa si gaseste scuze pentru a nu face asta. Oameni cu care sta de vorba il considera un copil inteligent, un copil deosebit iar eu ca mama imi dau seama acum, ca mi-am facut iluzii prea mari.
Inca il duc la scoala zilnic si o asteptam pe doamna impreuna, daca nu ma vede o clipa intra in panica apoi cum o vede pe doamna invatatoare imi spune singur ca pot pleca. Nu se indeparteaza o clipa de doamna invatatoare si insista sa-l ia cu ea oriunde merge, nu inteleg aceasta teama si nu stiu cum ar trebui sa reactionam. Cum il fac sa vada scoala ca pe un lucru important si cum reusesc sa-l conving ca trebuie sa si munceasca la scoala.
Raspuns Iuliana Margarit Barbu
Trebuie sa invatati, chiar daca va e greu, sa impuneti niste limite. Dragostea pe care i-o oferiti trebuie delimitata de obligatiile sale ca elev. Trebuie sa stii ca este important sa intelegi motivele refuzului de a merge la scoala si sa realizezi ca acest comportament este modul sau de a rezolva o problema reala pentru el. Modul in care copii aleg sa-si rezolve problemele le poate provoca unele necazuri. De aceea, este important sa-l ajuti sa-si dezvolte abilitatile de rezolvare a problemelor, astfel incat atunci cand apare o problema, el va putea s-o rezolve singur.
Copilul tau se va plange ca se plictiseste la scoala. Unele cercetari au demonstrat ca atunci cand copiii spun ca se plictisesc, inseamna de fapt ca sunt nervosi. Trebuie sa-i spui copilului ca este responsabilitatea sa sa mearga la scoala si ca daca i se pare plictisitoare, trebuie sa gaseasca moduri de a echilibra lucrurile.
Adevarul este ca milioane de oameni se trezesc devreme dimineata si merg la serviciu. Ei au trecut peste aceasta problema deoarece si-au dezvoltat o serie de abilitati de rezolvare a problemelor care ii ajuta sa functioneze cu succes in lumea reala. Atunci cand analizam abilitatile adultilor de rezolvare a problemelor, ies in evidenta doua lucruri: motivatia si consecintele. Motivatia inseamna de ce trebuie sa mearga la serviciu. Consecintele reprezinta ceea ce se intampla daca nu merg la serviciu, adica isi vor pierde slujba. Aceleasi motivatii si consecinte se aplica si copilului tau atunci cand nu vrea sa mearga la scoala. In calitate de parinte, trebuie sa realizezi doua scopuri: sa-l convingi pe copil sa mearga la scoala si sa-l ajuti sa identifice si sa rezolve problema asociata refuzului de a merge la scoala. Motivatia este usor de realizat pentru copii. Il lasi sa mearga la culcare mai tarziu, sa asculte radioul etc. In plus, trebuie sa asociezi trezirea si mersul la scoala cu notele bune si performanta. Consecintele pot fi prezentate la fel de usor. Cheia este sa incepi sa folosesti consecintele de la o varsta frageda atunci cand copilul refuza sa mearga la scoala.
Cateodata acestea implica retinerea unor jucarii sau interzicerea accesului la TV sau calculator. Refuzul de a merge la scoala poate fi simptomul unei probleme mai grave. Copilul nu vrea sa-si asume responsabilitatile de la scoala si de acasa. Este important modul in care comunici cu copilul tau despre responsabilitati si daca acestia iau in serios responsabilitatile. Daca acest lucru este valabil pentru copilul tau, gandeste-te la un mod diferit de a comunica cu el si gaseste o noua abordare a responsabilitatilor de acasa.
Daca acesta refuza sa faca lucrurile pe care i le ceri si daca are acces nelimitat la jocuri video si la calculator, probabil ca este timpul sa setezi niste limite la acestea pentru a le putea folosi ca o consecinta sau ca recompensa. Nu incerca sa ai o discutie serioasa dimineata despre aceasta problema, copilul nu te va asculta deoarece vrea sa gaseasca scuze sa nu mearga la scoala. In al doilea rand, daca aceasta problema persista, trebuie sa accepti ca exista si unele consecinte impuse de scoala si societate. Invatatoarea va gasi o metoda de a-l pedepsi pentru ca a intarziat. In primul rand este important sa identifici corect problema si sa afli de ce copilul nu vrea sa mearga la scoala. Daca acest lucru are loc ocazional sau frecvent.
In al doilea rand, trebuie sa decizi care unelte motivationale le vei folosi pentru a-l recompensa pe copil daca s-a trezit la ora normala pentru scoala, in cazul in care oboseala este un factor.
In al treilea rand, nu trebuie sa te abtii de la impunerea unor consecinte si limite. Pentru ca acest lucru sa functioneze, trebuie sa cunosti diferenta dintre pedepse si consecinte. Daca nu vrea sa mearga la scoala spre exemplu nu se poate uita nici la televizor.
Afla motivele si apoi fa-l pe cel mic sa inteleaga importanta de a invata si de a se trezi devreme pentru a merge la scoala.
