Elefantii
Pentru multi, trompa elefantilor este un mister. Sau, daca nu, i se atribuie, exclusiv, rolul de organ eficient pentru adapare si hrana. Totusi, si unui altfel de scop, tot atat de important, dar mai putin cunoscut, ii mai serveste trompa pachidermelor. Cercetari derulate in cadrul Universitatii din St. Andrews, Marea Britanie, sugereaza ca elefantii pot monitoriza si detecta pana la 30 de membri ai familiei proprii, prin adulmecarea mirosului lor si crearea unei harti mentale a locului in care acestia se afla. Sa ne imaginam numai cat de utila ar fi o asemenea abilitate pentru o mama cu mai multi copii.
Dar, mai mult de atat, potrivit unui alt studiu al cercetatorilor aceleiasi universitati, elefantii isi pot da seama de intentiile unui om si de ce hram poarta – daca este pasnic si prietenos sau reprezinta o amenintare -, dupa mirosul pe care il emana, dar si dupa culoarea hainelor pe care le poarta.
Si, trasatura larg cunoscuta, memoria incredibila a elefantilor nu este de neglijat. Acestia au creierul mai dens decat cel uman si lobii temporali, asociati cu memoria, mai dezvoltati decat in cazul nostru. Lobii elefantilor contin mai multe straturi, ceea ce inseamna ca pot stoca mai multa informatie.
Pline de surprize, masivele pachiderme mai poseda o caracteristica impresionanta: folosesc infrasunete, sunete cu frecventa sub 16 Hz, pentru a comunica intre ei pe distante de pana la 20 de kilometri. Spre deosebire de sunetele normale si de ultrasunete, infrasunetele penetreaza obstacolele, depasindu-le.
Termitele
In Zimbabwe, speciile de termite Macrotermes michaelseni si-au dezvoltat o tehnica foarte precisa de cultivare a unui anumit tip de ciuperca, din care se hranesc. Si, cum aceasta ciuperca poate creste numai la temperatura de 30,5 grade Celsius, iar temperaturile de afara oscileaza intre 40 de grade Celsius ziua si 1-2 grade Celsius noaptea, termitele au nascocit un sistem de mentinere constanta a temperaturii in adaposturile lor, prin deschiderea si inchiderea permanenta a unor guri de aerisire. Ideea este una atat de folositoare, incat Universitatea din Loughborough, Marea Britanie, a condus mai multe studii pentru a intrebuinta aceeasi tehnica in cladirile omenesti. Concret, Centrul Eastgate din Harare, Zimbabwe, a fost proiectat intocmai dupa sistemul termitelor.
Cimpanzeii
Multe au fost spuse si scrise despre inteligenta cimpanzeilor. Unii i-au declarat geniali, in timp ce altii le-au atribuit capacitatea intelectuala a unui copil de trei ani. Desigur, realitatea este undeva intre cele doua extreme. Dar, intr-adevar, exista cel putin o directie a intelectului in care cimpanezii se dovedesc mai iscusiti decat oamenii – memoria fotografica. Un studiu derulat in cadrul Institutului de Cercetare a Primatelor, de la Universitatea Kyoto, Japonia, a demonstrat ca cimpanzeii tineri au o capacitatea extraordinara a memoriei numerice, mai buna chiar decat aceea a adultilor umani testati cu aceleasi aparate si dupa aceleasi proceduri. Prezentandu-li-se aceleasi secvente de numere, cimpanzeii tineri si le-au putut aminti cu multa precizie, depasindu-i pe oameni. Putem, desigur, spune, in apararea noastra, ca avem creiere capabile sa se descurce cu procese mult mai numeroase si mai dificile decat trebuie sa gestioneze organele de gandire, mai "odihnite", pana la urma, ale primatelor; totusi, cimpanzeii sunt mai buni decat noi la memorarea mecanica, o trasatura intelectuala si nu una fizica.
Corbii
In timp ce majoritatea animalelor si speciilor se confrunta cu problema imputinarii numarului de indivizi, unele fiind amenintate cu extinctia, corbii prospera, reproducandu-se in toata lumea, cu exceptia zonelor glaciare si a varfului sudic al Americii de Sud. Inteligenta acestor corvide este proverbiala si o demonstreaza deja nenumarate videoclipuri care circula pe Internet, filmulete ale caror protagonisti sunt corbi ce executa diferite sarcini, mai mult sau mai putin dificile, dar toate implicand un oarecare nivel de inteligenta si logica. Desigur, corbii nu sunt mai inteligenti decat oamenii si nu se poate spune ca ii depasesc – decat ca longevitate -, insa nu puteau lipsi de pe lista animalelor inteligente.
Oricum, corbii se apropie de modelul uman cel putin in privinta raportului dintre dimensiunea creierului si cea a trupului. Dupa om, corbii au cel mai mare creier, comparativ cu statura lor, din tot regnul animal. In plus, uimitoarea lor capacitate de adaptare rapida la mediul inconjurator si la situatii diverse, precum si abilitatea de a trai fara probleme in orase, indica o serioasa posibilitate ca aceste pasari sa isi depaseasca, la un moment dat, conditia. In China si Japonia, corbul este simbol al recunostintei filiale, faptul ca pasarea isi hraneste parintii cand acestia sunt batrani fiind considerat semnul unei miraculoase restabiliri a ordinii sociale. Tot in Japonia, corbul este mesager divin si pasare de bun augur, vestitor al victoriei si semn al virtutii razboinice, iar in legendele celtice, corbii au, adeseori, un rol profetic.
Delfinii
Nu aveau cum sa lipseasca din randul animalelor inteligente. Nu sunt mai inteligenti decat oamenii, dar au fost declarati, recent, a doua cea mai inteligenta specie de pe Pamant, dupa om. Un zoolog de la Universitatea Emory, din Atlanta, SUA, a mers chiar pana acolo incat a declarat ca "neuroanatomia delfinilor sugereaza o continuitate psihologica intre ei si oameni" si a solicitat reconsiderarea interactiunilor om-delfin. Un alt om de stiinta, de la Universitatea Loyola Marymount, din Los Angeles, SUA i-a denumit chiar "persoane non-umane". Asadar, delfinii sunt mai isteti decat maimutele si cu abilitati de comunicare similare celor umane. Creierele lor cantaresc jumatate din masa creierului uman, facandu-i animale rationale, cu personalitati variabile si cu abilitatea de a gandi despre viitor, printre alte facultati. Oare cat timp vor mai suporta aceste animale destepte nedreptatile si abuzurile oamenilor?
