In urma cu 6 luni, Oana Ionita, alias bebelusa Oana de la “Cronica Carcotasilor” (difuzata de Prima TV in fiecare miercuri seara), a avut parte de cel mai fericit eveniment din viata ei: a adus-o pe lume pe Isabel. Micuta s-a nascut in Spania pentru ca vedeta de la Prima si-a dorit “ca acest eveniment sa se intample in cele mai bune conditii”. Dupa nastere, bebelusa Oana si bebele ei au petrecut-o buna perioada de timp in Spania, unde vedeta a fost ajutata de doua persoane specializate, originare din Paraguay. Dar, de cand a revenit in Romania, bunica este ajutorul ei de baza. Desigur, si colegii ei de la Cronica. Sau, mai bine zis, nevestele acestora. De exemplu, sotia lui Mistretu’, dar si cea a lui Misu Gainusa (care e si nasa micutei Isabel), sunt cele la care apeleaza cu incredere ori de cate ori are vreo nedumerire. Pe langa faptul ca Isabel i-a schimbat total viata, inseninandu-i zilele, micuta a facut-o pe Oana sa o priveasca pe mama ei cu alti ochi ca pana acum.
Diferenta intre bebelusa Oana si mamica Oana?
Mamica Oana este mai matura, mai calma, mai ordonata, dar cred ca bebelusa Oana era mai energica.
Cum o vezi pe mama ta de cand ai devenit si tu mamica?
Ce-i drept, perceptia fata de mama mea s-a schimbat. O simt mai aproape de mine si imi dau seama ca prin ce trec eu acum cu Isabel, a trecut ea in urma cu 29 de ani. Ma simt cu adevarat norocoasa sa am o mama ca a mea!
In ce sens aparitia pe lume a Isabelei a modificat relatia cu mama ta?
Acum imi petrec mult mai mult timp cu mama, o inteleg, o admir si o iubesc mai mult, pentru ca acum imi dau seama cat de greu este sa fii mama si in acelasi timp cat de frumos!
La inceput, cine te-a ajutat cu micuta?
In Marbella, unde am locuit, am avut doi interni din Paraguay. Oameni foarte draguti, care iubesc copii si care au un talent remarcabil de a face dintr-un copil plangacios, unul extreme de linistit.
De ce ai ales sa nasti in Spania si nu in Romania?
Am preferat ca acest eveniment sa se intample in cele mai bune conditii.
De ce prin cezariana si nu natural?
Mi-am dorit sa nasc normal dar, din nefericire, am nascut la 41 de saptamani prin cezariana.
Ce superstitii ai avut in perioada sarcinii?
Nu am avut! A trecut totul atat de repede incat nu am avut timp nici de superstitii!
De ce anume ai tinut cont atunci cand ai ales numele fetitei?
Isabel a fost a doua varianta, pentru ca am fost vecini cu Isabel Pantoja, o cantareata consacrata in Spaniei. Mie mi-a placut numele si asa a ramas!
Ce alte variante ai avut?
Mi-a placut mult Roxana, mi s-a parut un nume cu personalitate puternica.
Isabel are 5 luni, deci urmeaza diversificarea. Cum te-ai pregatit pentru aceasta etapa, de unde iti iei informatiile, retetele?
Din cauza ca nu am putut sa o alaptez integral de la san, am schimbat 3 tipuri de lapte praf si Isabel nu a reusit sa ia in greutate suficient. Am inceput diversificarea la 4 luni. Intai cu sucuri, cereale si acum borcanele cu legume si fructe luate din comert. Pedriatul nostru, doctorul Marcu de la MedLife, ne-a recomandat ca mai tarziu sa introducem macarea facuta la blender. Isabel a luat in greutate, asadar drumul este bun!
De ce ai ales produsele de-a gata, din magazine, si nu bio sau home made?
Produsele din magazine mi-au fost recomandate de pediatru. Sincer, abia astept sa-i prepar supa cu legume proaspete, luate din piata, dar asta urmeaza cat de curand. Norocul meu este ca sotia lui Misu, care este si nasa fetitei, dar si sotia lui Mistretu’, ma ajuta cu sfaturi utile.
Cat de dificile ti s-au parut primele luni?
Cel mai greu mi s-a parut a doua zi dupa nastere! Nu pot sa ma plang de Isabel, pentru ca a fost si este un bebe foarte linistit. Nu a avut nici colici, nici probleme legate de febra la vaccinul de 2 si 4 luni. Am fost bebeluse cuminti!
Se stie ca perioada de inceput e una stresanta. Cum te relaxai, ce trebuie sa faca mamicile sa treaca mai usor peste astfel de clipe neplacute?
Sa aiba noroc de soti intelegatori, care sa le mai ajute sau mame si soacre. Pentru o mama, in primele luni, este foarte greu singura. Mamele au nevoie de multa odihna si atunci cand doarme bebe, doarme si mami. Mamele au nevoie de liniste si multa intelegere
Care sunt gesturile lui Isabel care te amuza cel mai tare?
Cand isi musca degetelele de la picioare si apoi o pufneste rasul si pe ea, si pe mine si pe buni.
Cum ati scapat de plansetul, maraiala produse se aparitia dintilor?
De aparitia dintilor nu am scapat inca, desi i-am luat din comert o suzeta ca un calus, pe care tot o probam. Ador cand incepe sa se maraie, pentru ca atunci comenteaza la ce vrea si ce nu! Mai ales ca ea nu plange nici macar cand ii este foame, orice maraiala este binevenita.
Ce parere ai despre scutecele refolosibile?
Buna idée cu scutecele, desi nu am experimentat pana acum.
Dar despre port bebe?
Am un port bebe pe care il folosesc mai mult in casa, pentru ca afara folosesc numai caruciorul.
Cat de mult ai tinut cont de sfaturile pe care le-ai primit de la alti parinti?
Da-mi exemple de sfaturi bune si sfaruri rele in ale mamicelii.
Destul de mult, daca le consider practice. De exemplu, in ceea ce priveste suzetele sunt pareri pro si contra. Eu o folosesc destul de rar si atunci pentru a o adormi pe micuta sau cand e foarte nervoasa. Am primit sfaturi sa ies cu ea mai mult afara din casa, dar ma multumesc sa aerisesc casuta si sa astept zile mai insorite.
Esti pro sau contra dormitului in acelasi pat cu copilul?
In primele trei luni nu am dormit cu ea in pat, pentru ca eram foarte stresata ca in somn sa nu o ating. Practic nu ma miscam deloc si ma trezeam foarte obosita. O luna a dormit cu mine, dar pentru ca m-am ales cu o raceala, am hotarat sa o culc in patutul ei.
Mofturi la masa – cum scapi de ele, cum convingi copilul ca trebuie sa pape ce ii dai tu?
Am vazut ca mama se descurca mai bine ca mine la capitolul minciuni cu avioane si masinute.
Cum a fost prima oara cand ai schimbat scutecele?
Nici nu mai tin minte cum a inceput. Oricum a fost simplu! Mai complicat a fost la prima baita. Parca as mai fi avut nevoie de 4 maini.
Cantece de leagan la culcare, povesti?
Elefantii pe panza si pupaza cu piticii de padure, desi cand era mai mica ii placea “La vie en rose”, cantata de Luis Armstrong. Cand ascultam piesa asta, eu adormeam inaintea ei. 🙂
Cum o alinti?
O alint spunandu-i “dragostea si viata mea”! Ea este “tikiriki” al meu, de care nu mai ma satur, cand incep sa o pup si sa o dragalesc! Si ne punem pe un ras… Am uitat sa precizez ca ea este mereu cu zambetul pe buze, rade tot timpul, iti vine sa o mananci nu alta!
Tu petreci foarte mult timp in Spania. Te-ai gandit ca pe fetita ta sa o dai la o gradi, ori la o scoala de acolo?
Noi avem sistemul prost, dar profesori buni. Imi doresc sa studieze aici. Stiu ca timpul trece repede, dar mai avem pana la gradi, sa vedem cum iesim din diversificarea alimentelor si pe urma dintisorii…
