Cum sa te eliberezi de stresul ca nu esti un parinte bun

Multi parinti se simt coplesiti de sentimente de vinovatie sau de teama ca poate nu sunt parintii care ar trebui sa fie, ori ca nu fac ce ar trebui suficient de bine ca sa fie parinti buni. Multe din framantarile noastre vin din convingerea ca este jobul nostru sa fim parinti perfecti. Dar nu este cazul sa cadem in capcana falselor convingeri sau mituri, care creeaza stress si ingrijorare, despre ce inseamna sa fii parinte perfect.

Expertii in psihologie si parenting de la beliefnet.com. demonteaza cele 8 mituri cu privire la jobul de parinte, ajutandu-te sa te eliberezi de prejudecati si sa devii un parinte mai relaxat, daca urmezi acest mic ghid pentru parinti.

Adevarul despre dragoste: E posibil sa nu simti dragoste in fiecare minut

Inainte sa avem copii, credem ca ii vom iubi neconditionat, intotdeauna. Dar nu trec prea multi ani de cand ei vin pe lume si aranjamentul „te iubesc / tu mai iubesti inapoi” incepe sa mai scartaie. In perioadele proaste putem fi tentati sa tragem grabiti concluzii gresite: Eu nu simt ca imi iubesc in clipa asta copilul, pentru ca sunt suparata pe el, deci ce ma fac daca nu il iubesc??”.

Intrebarea punctuala cand esti suparat pe el nu este “Oare simt ca imi iubesc copilul?”, ci “Actionez din iubire in relatia cu copilul meu?”. Daca ne sustinem copiii, ii incurajam si ii disciplinam, daca ne dedicam toata energia si suntem hotarati sa facem totul pentru a scoate la lumina ce au ei mai bun in ei, inseamna ca da, ii iubim. Nu iti face griji pentru emotiile fluctuante influentate de situatii de moment.

Adevarul despre succes: Nu trebuie sa fim obsedati de succes

Din ce in ce mai multi parinti par sa isi masoare succesul in functie de realizarile copiilor lor. Dar aceasta recenta obsesie poate duce la tot felul de exagerari, inclusiv la atitudine hiper-protectoare sau la pus la munca mai mult decat este normal pentru varsta lor. Trebuie sa renuntam la obsesia de a avea succes, atat de dragul nostru, cat si de dragul copiilor nostri. Copiii nostri au nevoie de timp sa respire, de timp liber in care sa se joace cum vor ei, dar si de libertatea de a face greseli din care sa invete. Cel mai important este sa ne pretuim si sa ne iubim copiii nu pentru ce realizeaza ei, ci pentru cine sunt.  

Citeste si: 5 mame din parc. Ai curaj să recunoști tu care dintre ele ești?

Adevarul despre scopuri: Copiii nostri au propriile lor scopuri

Inainte sa devenim parinti, multi dintre noi ne gandeam ca vom trai clipe de fericire, implinire si ca ne vom distra de minune alaturi de copiii nostri. Insa descoperim ca aceste momente intr-adevar exista, dar alaturi de ele vin si multe momente care nu sunt asa de distractive. Toti parintii sunt surprinsi de cat de multa munca si implicare presupune meseria de parinte.

Dar de cele mai multe ori primim mai mult decat dam. Copiii ne invata cat de putine lucruri stim, totusi – si asa incepe adevarata intelepciune. Copiii ne deschid inimile. Ei ne elibereaza de concentrarea pe propria persoana si ne deschid spre dragostea si nevoile altei persoane. Copiii nu vin pe lume ca sa ne implineasca pe noi. In ultima instanta, ei sunt aici, pe pamant, ca sa isi gaseasca propriile scopuri in viata si sa contribuie in modul lor propriu la lumea in care traim.

Adevarul despre formulele de parenting: Nu exista o formula de parenting

In ziua de astazi se gasesc foarte multe carti folositoare despre parenting. Unele ne ofera formule si modele bazate pe a-ti instrui intr-un anumit fel copilul, a-l disciplina rigid sau de a-i modela comportamentul intr-un anumit fel considerat „corect”. De exemplu, unele din teoriile din carti spun cam asa: noi trebuie sa detinem intotdeauna controlul asupra copiilor nostri, iar copiii trebuie sa isi vada lungul nasului fara sa se amestece in lumea oamenilor mari.

A creste copii poate sa fie si dificil si imprevizibil. „Expertii” in parenting si formulele general valabile emise in carti nu vor creste copiii in locul nostru. Noi ne crestem singuri copiii. Iar copiii nostri sunt prea complecsi, creativi si unici ca sa fie crescuti dupa retete sau formule. Eliberati-va, asadar, de vinovatia ca voua nu va iese ce scrie in nu stiu ce carte, deci va considerati un parinte ratat. Voi va cunoasteti copilul si cu siguranta gasiti cele mai bune metode de a va intelege cu el.

Adevarul despre fericire: Nu avem obligatia sa le cumparam fericirea copiilor nostri

Prea des consideram ca masura exacta a cat de buni suntem noi ca parinti este data de cat de fericiti sunt copiii nostri. Ca sa vedem fericirea pe chipul copiilor nostri facem orice: le punem televizor in camera, intram in datorii ca sa le serbam ziua asa cum si unde vor ei sau le dam sa manance ce vor ei in loc de ce ar avea nevoie cu adevarat. Jobul nostru de parinti nu este sa le servim pe tava fericirea copiilor nostri, ci sa ii ajutam sa devina oameni buni – sinceri, responsabili, muncitori, cu compasiune pentru semenii lor.

Cand un copil de 10 ani, deja obsedat de jocurile pe calculator, cere si un iPod sau un tanar de 17 ani vrea sa ii cumparam o masina, este cazul sa spunem nu, oricat de mult i-ar supara asta pe acesti copii. Cel de 10 ani trebuie sa capete maturitate si disciplina, iar cel de 17 ani poate munci in vacante ca sa castige bani pentru masina pe care o doreste. Rolul nostru este sa ne ajutam copiii sa faca diferenta intre fericirea pe termen scurt si ceea ce este benefic pe termen lung pentru caracterul lor.

Citeste continuarea: 1 2