Preuteasa parintelui Ignatie a fost dintotdeauna femeie vrednica. Tinea casa cu mana de fier, cuhnia, pe cei cinci prunci „daruiti de Domnul”, parohia intreaga si pe… „taica popa”.
Unii spun ca pana si protopopul „se cam temea” de rigorile ei, cand venea in inspectie la parohie si coana Minodora il poftea la masa. Se temea, dar s-ar fi lasat tot mai des invitat, mai ales cand preuteasa gatea mancare de peste. Iar daca din intamplare mancarea aceea era „salau in aspic”, atunci se ruga sa fie din belsug la masa, ca tare mai era gustos si imbietor! Si ce era al coanei Minodora, apoi nu-i putea lua nimeni – oricine ar fi mancat din bucatele ei si-ar fi dorit sa fie poftit si a doua oara…
S-a intamplat sa-i fim oaspeti o data, intr-o seara de toamna, iar pestele cu gust suav, topindu-se-n gura, avea sa ne faca sa-i cerem gazdei reteta. Lucru greu de obtinut, caci preuteasa ar fi dat mai degraba haina de pe ea decat secretele cuhniilor.
Un peste de un kil, un kil si-un pic se spala, se curata de „urechi” si maruntaie. Se desprind fileurile si se taie felii late de vreo trei degete.
Citește mai departe detaliile acestei delicioase RETETE ROMANESTI: Urmărește CLIPUL
