Vreme de câțiva ani – vreo 6 -, întâlnirile mele cu Radu Anton Roman au fost absolut întâmplătoare. Cel puțină așa credeam mai demult. Iar că nu a fost așa, aveam să îmi dau seama mult mai târziu. Ne unea pasiunea pentru adevăratele retete romanesti. Omul de teatru Radu Anton Roman – puțină lume îl știe așa, dar a scris cronică de teatru, a lucrat o vreme printre actori, ba chiar a scris o piesă care a început să se repete pe scena „Dramaticului” băcăuan, fără a fi însă jucată vreodată -, omul de teatru Radu Anton Roman mi-ar fi zis că nimic nu este întâmplător.
Iar dacă mai demult s-a întâmplat să-i împrumut câteva dintre cărțile mele de bucate, alteori să-i pară surprinzătoarea rețeta unor gogoșari umpluți cu fructe sau a unui tort cu fructe uscate, ori într-o zi să fim invitați la masă la el tocmai într-o zi în care preparase niște hribi adevărați, aduși de undeva din nord, ei bine, el mi-ar spune că toate acestea n-au fost decât semne. Poate chiar semne că azi o să vă dau o rețetă din marea lui carte de bucate. Ce-ați zice, deci, de o… bobeală?
„La o asemenea „gateala“ vin de se aduna nuantele: ce-i simplu si ce-i rudimentar, ce-i primitivismul si ce-i saracia, ce e la indemana si ce e obicei, ce e mancarea si ce e hrana…
Citește mai departe detaliile acestei delicioase RETETE ROMANESTI
