Când vine vorba despre sănătatea microbiomului, majoritatea oamenilor se concentrează pe alimentele care ajută trilioanele de bacterii benefice din intestin să prospere. Însă se știe mai puțin despre modul în care factori precum stresul și trauma influențează sănătatea intestinului nostru. Un studiu provocator sugerează că stresul unei mame poate lăsa o amprentă de durată asupra generațiilor viitoare, influențând compoziția microbiomului intestinal al copilului ei.
Microbiomul intestinal, o comunitate unică de microorganisme (inclusiv bacterii, paraziți și virusuri) care coexistă în tractul intestinal, primește tot mai multă atenție datorită rolului său crucial atât în sănătatea mentală, cât și fizică. Fiecare microbiom este unic, influențat de alimentație, comportamente și mediul înconjurător.
Deși rezultatele sunt moderate, ele se alătură unei tot mai vaste literaturi științifice în domeniul emergent al psihiatriei nutriționale, atrăgând atenția asupra legăturii dintre intestin și creier, în special după traumă și adversitate. Cercetările anterioare au stabilit importanța microbilor intestinali în afecțiuni precum depresie, anxietate sau boli cardiovasculare.
Publicat în revista PNAS în luna anterioară, studiul se bazează pe o cercetare amplă, longitudinală, care a urmărit experiențele de maltratare din copilărie ale unor femei, dar și anxietatea acestora în timpul sarcinii. Analizând datele, cercetătorii au descoperit o asociere între stresul matern și structura microbiomului intestinal al copilului la vârsta de 2 ani. De asemenea, s-a urmărit nivelul de stres la copii în primii ani de viață și s-a observat o corelație între anumiți microbi asociați inflamației și probleme de sănătate mintală la vârsta de 4 ani
.„Adversitatea tinde să pătrundă adânc în corp”, a spus psihologul Bridget Callaghan, autorul principal al studiului și profesor la UCLA. „Iar acesta este încă un mod prin care vedem efectele adversității asupra fiziologiei umane.”
Gravide stresate? 5 DAUNE mari ce pot afecta fatul daca cineva ii streseaza mama gravida
O perspectivă nouă asupra traumei intergeneraționale
Cercetarea privind modul în care trauma și dificultățile se transmit din generație în generație nu este nouă. Studii în desfășurare investighează transmisia intergenerațională prin gene, comportamente învățate sau experiențe colective.
Noutatea acestui studiu, spune Callaghan, constă în faptul că echipa ei a analizat impactul adversităților trăite de femei chiar înainte ca ele să conceapă un copil.
În timp ce studiile pe rozătoare au arătat că stresul matern poate afecta microbiomul descendenților, „nimeni nu a cercetat cum ar putea fi transmise în mod uman amprentele traumei dinainte de concepție”, a adăugat ea.
Totuși, deși studiul ridică întrebări fascinante, nu oferă răspunsuri definitive, iar unii experți sunt sceptici.
Ce tipuri de stres au fost analizate?
Studiul s-a bazat pe date colectate de la 450 de perechi mamă-copil din Singapore, în cadrul proiectului GUSTO („Crescând în Singapore spre rezultate sănătoase”).
S-au colectat probe de scaun de la copiii de 2 ani pentru a analiza microbiomul acestora. Cercetătorii au urmărit trei momente distincte de „expunere la adversitate”:
- Abuz sau neglijare suferite de mamă în copilărie (fizic, sexual sau emoțional).
- Anxietatea mamei în timpul sarcinii.
- Evenimente stresante trăite de copil în primii ani (ex: divorț, decesul unei rude apropiate).
Pe lângă asta, s-a urmărit și starea emoțională a copiilor la 2 și 4 ani
, incluzând somnul, dificultăți sociale, anxietate, depresie și comportamente agresive.Cum influențează stresul microbii intestinali?
Profesorul Christopher Lowry, expert în microbiom și stres la Universitatea din Colorado Boulder, a spus că cercetarea „deschide drumuri importante”, confirmând că adversitatea prenatală și postnatală poate influența microbiomul copilului.
El subliniază că diversitatea microbiomului este esențială pentru sănătate, iar stresul poate reduce această diversitate.
Ce nu trebuie sa judeci la alta mama
Ce microbi s-au modificat?
Studiul a descoperit că:
- Clostridium sensu stricto (slab producător de butirat, o substanță antiinflamatoare) era mai prezent la copiii ai căror mame au suferit traume înainte de concepție.
- Ruminococcus (eficient în producția de butirat) era mai puțin prezent.
- Stresul prenatal și evenimentele stresante în copilărie au crescut nivelul de Finegoldia și Streptococcus – microbi legați de inflamație.
- Microbii benefici precum Parabacteroides și Intestinibacter erau reduși.
La copii:
- Nivelurile scăzute de Intestinibacter la 2 ani erau asociate cu anxietate și depresie la 4 ani.
- Mai puțini Coprobacillus, Faecalibacterium și Lachnospiraceae UCG-008 la 2 ani – mai multe probleme cu somnul la 4 ani.
- Mai mulți Veillonella și Blautia – somn agitat la 4 ani.
Ce spun specialiștii sceptici?
Profesorul Curtis Huttenhower, de la Harvard, consideră că studiul abordează teme valoroase, dar are limite. De exemplu, nu s-a demonstrat mecanismul exact prin care trauma maternă influențează microbiomul copilului. Bebelușii își iau microbii de la mamă, dar și de la tată, familie, mediu.
Callaghan recunoaște că analiza s-a făcut la nivel de genuri bacteriene, deci nu oferă detalii despre acțiunea fiecărei specii. Totuși, modificările observate au legătură cu inflamația și imunitatea, ceea ce poate explica impactul asupra sănătății emoționale a copilului.
Alte limitări:
- Datele s-au bazat pe amintirile mamelor (posibil inexacte),
- Nu s-au luat în calcul tații,
- Toți participanții erau din Asia (chinezi, indieni, malaezieni), ceea ce poate limita aplicabilitatea globală.
Profesorul Jotham Suez (Johns Hopkins) a spus că rezultatele sunt „interesante, dar trebuie interpretate cu prudență”, întrucât corelațiile sunt slabe și nu demonstrează cauzalitate.
Ce putem face?
Chiar dacă studiul nu oferă certitudini, un lucru e clar: un microbiom intestinal sănătos contribuie semnificativ la bunăstarea generală. Callaghan spune că rezultatele pot inspira politici publice și intervenții concrete:
- acces la alimente dense nutrițional,
- promovarea probioticelor și prebioticelor,
- susținerea sănătății emoționale a mamelor înainte și după naștere.
„Dacă aceste schimbări ar putea atenua impactul adversității asupra generațiilor viitoare, ar fi ceva cu adevărat puternic.” — Bridget Callaghan
Traducere si adaptare din washingtonpost.com