Septembrie vine cu emoție și agitație: copiii se întorc la școală, părinții se pregătesc pentru un nou ritm, iar întreaga familie trece printr-o tranziție importantă. Însă, în toată această forfotă, mulți părinți cad în capcane aparent banale, dar care pot afecta serios motivația și echilibrul copiilor.
Iată cele mai frecvente 10 greșeli la început de an școlar – și cum pot fi transformate în lecții de armonie pentru întreaga familie.
1. Supraincarcă programul copilului
În dorința de a-i oferi cât mai multe șanse, mulți părinți îl înscriu pe copil la balet, fotbal, pian și cursuri de engleză, toate în aceeași săptămână. Rezultatul? Epuizare și lipsă de chef pentru școală. Copiii au nevoie de activități extracurriculare, dar și de timp liber, în care să se joace, să-și imagineze, să viseze. O minte odihnită învață de zece ori mai bine decât una obosită.
Incepe SCOALA. Cum il obisnuiesti cu noul program
2. Se concentrează doar pe note
Notele sunt un indicator, dar nu sunt totul. Dacă pui presiune doar pe rezultate, copilul va învăța să performeze din frică, nu din plăcere. În schimb, arată-i că e important procesul: curiozitatea, perseverența, descoperirea. Întreabă-l „Ce ți-a plăcut azi la școală?” în loc de „Ce notă ai luat?”.
3. Compară copilul cu alți colegi
„Uite, Maria a luat 10, tu de ce nu poți?” – o replică ce pare inocentă, dar care sapă adânc în stima de sine a copilului. Fiecare are ritmul său, talentele și dificultățile sale. Comparându-l, îi transmiți că nu e suficient. Mai bine evidențiază progresul lui personal, oricât de mic: „Ai scris mai frumos decât săptămâna trecută, bravo!”.
4. Nu stabilesc o rutină de somn
Un copil care se culcă târziu și se trezește greu va fi morocănos, neatent și lipsit de energie. Somnul este fundația performanței școlare. Stabilirea unui program fix de culcare, cu o oră înainte de somn fără ecrane și cu un ritual calm (citit, poveste, muzică liniștitoare) poate face diferența dintre un elev obosit și unul curios și receptiv.
5. Ignoră emoțiile copilului
Noul an școlar aduce emoții: frică de profesori, teamă de colegi noi, presiunea temelor. Dacă nu îl asculți cu adevărat, copilul învață să-și ascundă trăirile. Acordă-i timp seara să-ți povestească ce simte și validează-l: „Înțeleg că ți-a fost greu azi”. Simpla recunoaștere a emoției îi dă puterea să meargă mai departe.
Incepe SCOALA: 4 probleme de sanatate cu care se pot confrunta copiii
6. Pregătesc totul în locul copilului
Părinții care fac ghiozdanul, aleg hainele și rezolvă problemele copilului „ca să meargă mai repede” îi fură acestuia ocazia de a învăța responsabilitatea. În loc să controlezi totul, lasă-l pe el să-și facă lista de rechizite sau să-și pregătească uniforma. Greșelile mici (un caiet uitat acasă) îl învață lecții mari despre organizare.
7. Creează presiune dimineața
Diminețile cu țipete, grabă și stres setează tonul pentru întreaga zi. Dacă un copil pleacă din casă plângând sau certat, concentrarea lui la școală va fi afectată. Soluția? Pregătește de seara hainele și ghiozdanul, trezește copilul cu 15 minute mai devreme și înlocuiește țipetele cu încurajări. O dimineață calmă = o zi productivă.
8. Ignoră relația cu profesorii
Mulți părinți evită contactul cu profesorii, crezând că „nu e nevoie decât dacă apar probleme”. În realitate, o relație deschisă și respectuoasă cu dascălii poate preveni conflictele și poate sprijini copilul. O simplă întrebare precum „Cum se adaptează copilul meu?” poate deschide uși pentru colaborare.
9. Uită de pauze și relaxare
„Ai venit de la școală? La teme imediat!” – o abordare care sufocă. Creierul are nevoie de timp să se odihnească. O gustare, o joacă de 30 de minute, o poveste – toate pregătesc terenul pentru un studiu eficient. Pauzele nu sunt timp pierdut, ci combustibil pentru performanță.
10. Nu oferă un exemplu personal
Copiii învață mai mult din ceea ce văd, decât din ceea ce li se spune. Dacă vrei ca micuțul tău să citească, arată-i că și tu citești. Dacă vrei ordine, implică-te în organizarea casei. Dacă vrei respect, vorbește politicos. Ești primul model al copilului tău, iar exemplul personal cântărește mai mult decât orice discurs moralizator.