Organizația Mondială a Sănătății (OMS) trage un nou semnal de alarmă: obezitatea infantilă a devenit una dintre cele mai grave probleme de sănătate publică ale secolului XXI. Datele recente arată o creștere alarmantă a numărului de copii supraponderali, inclusiv în Europa și în România, unde stilul de viață modern și alimentația dezechilibrată își lasă tot mai puternic amprenta.
În România, potrivit studiilor OMS și UNICEF, peste 1 din 4 copii are probleme cu greutatea, iar procentul este în continuă creștere. Ceea ce în trecut era o raritate, a devenit acum o realitate în grădinițe și școli.
Obezitatea pediatrică. Strategii de prevenție de la A la Z
Ce spune avertismentul OMS
Raportul OMS publicat în 2025 arată că obezitatea infantilă a atins niveluri record, fiind cauzată de o combinație de factori:
- alimentație bazată pe produse ultraprocesate, bogate în zahăr, sare și grăsimi;
- timp petrecut excesiv în fața ecranelor;
- lipsa activității fizice regulate;
- marketingul agresiv al alimentelor nesănătoase adresate copiilor;
- lipsa somnului și stresul cotidian.
OMS avertizează că obezitatea la copii nu este o problemă estetică, ci una de sănătate gravă, ce poate duce la diabet de tip 2, hipertensiune, boli cardiovasculare și afecțiuni emoționale încă din primii ani de viață.
Ce pot face părinții – 5 direcții esențiale
1. Modelul vine din familie
Copiii învață prin imitație. Dacă văd părinți care mănâncă echilibrat, fac mișcare și se bucură de mese regulate, vor adopta același comportament. Masa în familie, fără ecrane, este o formă simplă de educație alimentară.
2. Reeducarea gustului
Nu este nevoie să interzicem dulciurile, ci să le transformăm în excepții, nu în recompense zilnice. Părinții pot înlocui sucurile carbogazoase cu apă infuzată cu fructe, iar deserturile ambalate – cu fructe proaspete, iaurt natural și gustări făcute în casă.
3. Mișcarea trebuie să devină joacă
Nu toți copiii iubesc sportul, dar toți iubesc joaca. O plimbare zilnică, alergatul în parc sau un joc cu mingea pot face diferența. Important este ca mișcarea să fie o bucurie, nu o obligație.
4. Educația despre corp și hrană
Explică-i copilului de ce unele alimente sunt „combustibil bun” și altele nu. Învață-l să-și asculte corpul: să mănânce când îi este foame, să se oprească atunci când este sătul.
5. Colaborarea cu medicul și școala
Medicul pediatru sau nutriționistul poate oferi un plan adaptat vârstei copilului. De asemenea, este important ca școala să susțină un mediu sănătos — prin gustări potrivite, apă gratuită și mai multe ore de mișcare.
Impactul psihologic al obezității la copii
Copiii supraponderali se confruntă adesea cu stigmatizare, excludere socială și scăderea stimei de sine. OMS subliniază că tulburările de imagine corporală pot apărea încă de la 6–7 ani și pot duce la anxietate, depresie sau comportamente alimentare compulsive.
Sprijinul emoțional din partea familiei este esențial. În loc de critică sau rușinare, copilul are nevoie de încurajare, răbdare și înțelegere.
Ce ar trebui să învățăm, ca părinți
Obezitatea infantilă nu se corectează peste noapte. Este nevoie de consistență, comunicare și exemplu personal. Copilul nu are nevoie de o dietă strictă, ci de un mod de viață echilibrat, plăcut și sustenabil.
Părintele nu trebuie să caute perfecțiunea, ci progresul. Fiecare alegere sănătoasă contează.
❓FAQ – Întrebări frecvente
1. Cum știu dacă greutatea copilului meu este în limite normale?
Medicul pediatru va evalua greutatea în funcție de vârstă, înălțime și indicele de masă corporală (IMC) specific vârstei. Există grafice de creștere standardizate utilizate de OMS.
2. E normal ca un copil să țină dietă?
Nu. Dietele restrictive pot fi periculoase. În schimb, accentul trebuie pus pe obiceiuri alimentare sănătoase, mese echilibrate și mișcare zilnică.
3. Ce fac dacă bunicii îi oferă constant dulciuri?
Discută deschis cu ei, explicându-le riscurile. Oferă-le alternative: fructe, biscuiți din ovăz, gustări fără zahăr adăugat. Implică-i în procesul de educație, nu în conflict.
4. Câte ore de ecran are voie un copil?
OMS recomandă:
- sub 5 ani – maximum 1 oră pe zi,
- 6–10 ani – maximum 2 ore,
- peste 11 ani – utilizare moderată, cu pauze și activități fizice zilnice.
Concluzie
Obezitatea infantilă nu este o vină, ci un semnal de alarmă colectiv.
Copiii nu au nevoie de perfecțiune, ci de ghidare, afecțiune și exemple reale de echilibru.
Fiecare alegere conștientă făcută azi – o masă sănătoasă, o plimbare în aer liber, un „nu” spus ecranelor – este un pas către o generație mai puternică și mai sănătoasă.
Surse:
foto: Depositphotos.com