Rusinea a fost dintotdeauna o puternica arma cu care parintii au “strunit” comportamentul copiilor. Sub presiunea sentimentului de “bun de nimic”, copilul se straduia sa isi multumeasca parintii, iar acestea traiau cu iluzia ca metoda functioneaza. Insa aceasta lipsa de valorizare lasa rani adanci care cu greu se vindeca.
Rusinea nu este o metoda aplicata doar in casele in care se comit abuzuri, ci si in familiile “de treaba”. Expresii precum “Nu te mai comporta ca un bebelus”, “Esti un copil obraznic”, “Atat de prost esti?!”, folosite mai ales in public, duc la o umilire ce greu poate fi reparata.
Dezvoltarea imaginii de sine
Imaginea de sine presupune parerea pe care omul o are despre el, despre abilitatile sale, despre calitatile lui, despre comportamentul sau si despre felul sau de a fi. Aceasta se formeaza in primii ani de viata, gratie lucrurilor pe care le auzim despre noi de la cei dragi. In esenta, copiii se “vad” prin ceea ce le spun parintii ca sunt: adica – dupa caz – “rai”, “obraznici”, “prosti”, “bebelusi”. Ei internalizeaza acest mesaj si incep sa se comporte ca atare. Imaginea de sine determina comportamentul, iar copilul se va comporta exact asa cum se simte. Daca se simte rau, va avea un comportament rau. Ceea ce ii va determina pe parinti sa fie si mai aspri, sa-i induca si mai mult sentimentul de rusine, iar ciclul se va perpetua.
Costul rusinii
Rusinea nu diminueaza comportamentul, diminueaza stima si imaginea de sine. Rusinea il poate face pe copil sa-i pedepseasca pe altii. Copiii umiliti au tendinta sa fie mai agresivi, sa aiba un comportament autodistructiv. Rusinea ii poate izola pe copii de ceilalti sau, dimpotriva, sa-i faca agresori, sau obsedati de perfectiune. Cand umiliarea este severa, pot aparea tulburari de ordin mintal.
Te mai poate interesa: Psiholog Iuliana Fűlas: Abuzul emotional in educatia copiilor. Efectele amenintarilor si umilintelor profesorilor
Ce e de facut
Pentru a remedia comportamentul, trebuie sa afli ce se ascunde in spatele comportamentului. Cu empatie si intelegere trebuie “tratata” problema care a dus la acel comportament si nu pedespit comportamentul in sine. Aceasta abordare necesita timp si efort, insa este foarte eficace.
Sunt o multime de metode prin care poti disciplina copilul fara sa-l umilesti. Iata numai cateva dintre ele:
- Disciplina prin joc
Creierul copilului este foarte receptiv prin joc si este o oportunitate foarte buna sa ii impui limite, jucandu-te cu el.
- Consecinte din care au de invatat
Consecintele sunt ceva natural care urmeaza o actiune. Ele trebuie sa invete copilul o lectie, nu sa-l faca de ras. Consecintele trebuie sa ii sporeasca copilului abilitatea de a rezolva ulterior situatii similare si nu de a-l umili.
- Disciplina prin conectare
Parintele trebuie sa fie tot timpul conectat la copilul sau, sa-l inteleaga, sa comunice cu el. Atunci invata copilul cel mai bine.
Sursa: creativechild.com