Sfârșitul lui august are ceva din ambele anotimpuri. După-amiezile pot rămâne fierbinți, în timp ce diminețile și serile devin mai răcoroase, iar diferențele de temperatură încep să se simtă. În medicina tradițională chineză și Ayurveda, această trecere nu este tratată ca un simplu moment din calendar. Ambele sisteme au construit, de-a lungul secolelor, reguli prin care alimentația și stilul de viață se adaptează schimbărilor sezoniere.
Asta nu înseamnă că medicina modernă confirmă teoriile despre qi, cele cinci elemente sau dosha. National Center for Complementary and Integrative Health, parte a National Institutes of Health din SUA, precizează că medicina tradițională chineză și Ayurveda cuprind sisteme și practici foarte diferite, iar dovezile științifice privind eficiența lor variază considerabil. Putem însă separa recomandările alimentare tradiționale de explicațiile lor medicale și să vedem unde apar obiceiuri compatibile cu principiile nutriției moderne.
Medicina chineză nu trece direct de la vară la toamnă
Unul dintre cele mai interesante lucruri din medicina tradițională chineză este existența unei perioade numite „vara târzie”. În sistemul celor cinci faze, primăvara este asociată Lemnului, vara Focului, vara târzie Pământului, toamna Metalului, iar iarna Apei. Shanghai University of Traditional Chinese Medicine (TCM) prezintă această corespondență în literatura sa despre teoria celor cinci elemente. Chinese Medicine Hospital of Hong Kong explică și mai clar această tranziție: în teoria tradițională, vara târzie este asociată cu elementul Pământ și cu splina, iar termenul poate desemna perioada de la sfârșitul verii până la începutul toamnei sau, într-un sens mai larg, etapele de trecere dintre anotimpuri. Odată cu instalarea toamnei, corespondența tradițională se mută către Metal și plămân.
Ideea are rădăcini vechi în medicina chineză. Un articol publicat în 2024 de Tianjin University of Traditional Chinese Medicine analizează conceptul tradițional potrivit căruia „splina guvernează vara târzie”, pornind de la Huangdi Neijing. Autorii arată însă că, în istoria medicinei chineze, au existat interpretări diferite asupra momentului exact în care începe și se termină această perioadă. Prin urmare, nu trebuie să căutăm în calendar o zi precisă în care „începe al cincilea anotimp”. Este un concept al medicinei tradiționale chineze, folosit pentru a descrie trecerea dintre sezoane.
Din medicina chineza: Cum sa mananci sezonier ca sa nu te imbolnavesti si sa ai energie
Ce spune medicina chineză să punem în farfurie la începutul toamnei
National Health Commission din China are chiar un material dedicat alimentației și stilului de viață la începutul toamnei. Instituția descrie perioada ca pe una în care temperaturile încep să scadă, dar căldura verii nu a dispărut complet, iar diferențele dintre zi și noapte cresc. În cadrul medicinei tradiționale chineze, acesta este considerat un moment de adaptare. Recomandările alimentare sunt surprinzător de concrete. Materialul enumeră susanul, orezul glutinos, mierea, tremella – cunoscută și drept „ciuperca de zăpadă” –, loquat și produsele lactate
. În paralel, sunt descurajate alimentele foarte picante, prăjite și uscate.În teoria TCM, această alegere este legată de ceea ce tradiția numește „uscăciunea toamnei”. Chinese Medicine Hospital of Hong Kong descrie toamna ca pe o perioadă mai răcoroasă și uscată și recomandă, conform tradiției chineze, reducerea alimentelor pungente și alegerea alimentelor asociate cu „hrănirea yin-ului și umezirea uscăciunii”.
Aceste explicații aparțin medicinei tradiționale chineze. Nu trebuie transformate în afirmații moderne de tipul „acest aliment curăță plămânii” sau „întărește plămânul”. NCCIH arată că unele practici TCM au fost studiate clinic, dar rezultatele pentru produsele din plante folosite în medicina chineză sunt mixte, iar sistemul tradițional nu trebuie folosit pentru a înlocui îngrijirea medicală convențională.
Hidratarea capătă un loc important când vremea devine mai uscată
Dintre recomandările chineze, una poate fi înțeleasă fără să intrăm în teoria celor cinci elemente: consumul suficient de apă. National Health Commission din China recomandă explicit hidratarea adecvată în perioada de început a toamnei și leagă această indicație de vremea mai uscată și de apariția disconfortului la nivelul gâtului.
Așadar, când vorbim în titlu despre hidratare, nu este nevoie să-i atribuim alimentelor proprietăți spectaculoase. Mesajul documentat este mult mai simplu: pe măsură ce condițiile meteorologice se schimbă, tradiția chineză pune accent pe alimente proaspete și pe un aport suficient de lichide.
Ayurveda are și ea o regulă pentru schimbarea anotimpurilor
În Ayurveda, adaptarea alimentației și stilului de viață la anotimp poartă numele de Ritucharya. O lucrare publicată în revista Ayu și indexată în PubMed descrie Ritucharya drept ansamblul regulilor privind dieta și comportamentul prin care Ayurveda urmărește adaptarea la schimbările sezoniere și climatice. Este însă important să ținem cont de locul în care s-a dezvoltat acest sistem. Autorii vorbesc despre variațiile sezoniere din India, nu despre clima României. Calendarul ayurvedic tradițional nu poate fi suprapus mecanic peste lunile și anotimpurile de aici.
În descrierile Ritucharya, alimentația se schimbă de la un sezon la altul, iar accentul cade inclusiv pe modul în care sunt tolerate și digerate alimentele. Acesta este contextul în care Ayurveda recomandă, în anumite perioade, preparate descrise în tradiție drept mai ușor de digerat și modificarea treptată a obiceiurilor alimentare odată cu schimbarea climei. De aici vine și componenta de „digestie mai ușoară”
din titlu: este o preocupare explicită a regimului sezonier ayurvedic, nu o promisiune că anumite alimente vindecă afecțiuni digestive.Cum trebuie sa ne alegem hrana in functie de tipologia predominanta Ayurveda?
Orez, grâu, orz și leguminoase: ce apare în regimul ayurvedic
Literatura despre Ritucharya descrie șase sezoane tradiționale și recomandări alimentare diferite pentru fiecare dintre ele. În perioada care precede Sharad, sezonul ayurvedic asociat toamnei, sunt menționate printre altele orezul, grâul și orzul, alături de diferite supe și preparate considerate în Ayurveda mai ușor de digerat.
Pentru Sharad, apar în recomandările tradiționale grâul, green gram/mungul, mierea și diferite legume, iar regimul pune accent pe alimente clasificate în Ayurveda după gust și proprietăți tradiționale. Aceste recomandări trebuie citite ca parte a sistemului ayurvedic, nu ca ghid medical modern. PubMed descrie Ritucharya ca pe un regim sezonier din textele ayurvedice, iar NCCIH precizează că pentru multe dintre utilizările medicale ale Ayurveda există încă puține studii clinice solide.
Dar energia? Aici medicina modernă ne oferă explicația mai simplă
Când vorbim despre energie, nu trebuie să apelăm la explicațiile tradiționale pentru a justifica rolul alimentației. Organizația Mondială a Sănătății precizează că glucidele reprezintă principala sursă de energie a organismului. Pentru majoritatea oamenilor, WHO recomandă ca acestea să provină în principal din surse neprocesate sau puțin procesate: cereale integrale, legume, fructe și leguminoase precum lintea, năutul, fasolea și mazărea uscată. Asta înseamnă că o farfurie de început de toamnă nu are nevoie de ingrediente exotice pentru a furniza energie. Orezul, cerealele integrale, leguminoasele, legumele și fructele pot acoperi această nevoie în cadrul unei alimentații echilibrate. WHO vorbește despre patru principii de bază pentru o dietă sănătoasă: adecvare, echilibru, moderație și diversitate. Alimentația trebuie să ofere suficientă energie, proteine, vitamine și minerale, fără ca aportul energetic să depășească necesarul organismului.
Unele recomandări tradiționale se întâlnesc cu principiile moderne, dar din motive diferite
Aici apare partea cea mai interesantă. Medicina chineză recomandă alimente proaspete și reducerea preparatelor foarte prăjite. Ayurveda include cereale și leguminoase în regimurile sale sezoniere. WHO recomandă la rândul său fructe, legume, leguminoase, cereale integrale, nuci și semințe și favorizează alimentele neprocesate sau minim procesate. Rezultatul poate arăta asemănător în farfurie, dar explicațiile sunt diferite. WHO nu recomandă orezul sau legumele pentru „echilibrarea Pământului”, nu vorbește despre dosha
și nu stabilește o dietă specială pentru trecerea dintre august și septembrie. Recomandările sale se bazează pe necesarul de energie și nutrienți și pe reducerea riscului asociat alimentației dezechilibrate.Atenție la miere: tradiția o recomandă, nutriția modernă îi pune o limită
Mierea apare atât în recomandările chineze pentru începutul toamnei, cât și în anumite regimuri ayurvedice. Asta nu înseamnă însă că ar trebui consumată fără măsură. WHO include zaharurile prezente în miere în categoria zaharurilor libere și recomandă ca acestea să reprezinte mai puțin de 10% din aportul energetic zilnic. O reducere până la 5% sau mai puțin poate aduce beneficii suplimentare. Este un exemplu bun despre cum putem păstra un aliment prezent într-o tradiție veche fără să preluăm automat și ideea că „mai mult înseamnă mai bine”.
Cum ar putea arăta, practic, farfuria de la sfârșitul verii
Dacă punem una lângă alta sursele tradiționale și recomandările moderne, nu rezultă o „dietă miraculoasă de toamnă”. Rezultă mai degrabă un model simplu. Cerealele – preferabil integrale acolo unde este posibil – pot furniza o parte importantă din energia zilnică. Legumele și fructele aduc diversitate și fibre, iar leguminoasele precum fasolea, lintea, năutul sau mungul pot completa mesele. Susanul, prezent în recomandările chineze, poate fi folosit firesc în alimentație. Apa rămâne principala soluție pentru hidratare, indiferent de teoria tradițională prin care este explicată nevoia acesteia. WHO recomandă persoanelor de peste 10 ani cel puțin 400 de grame de fructe și legume pe zi și minimum 25 de grame de fibre alimentare provenite natural din alimente.
Pentru cine dorește să împrumute ceva din principiile tradiționale fără să transforme alimentația în tratament, cea mai prudentă abordare rămâne simplă: mese diverse, suficiente pentru necesarul de energie, mai multe alimente proaspete și minim procesate, lichide suficiente și mai puține preparate foarte prăjite, bogate în sare, zahăr sau grăsimi nesănătoase.
Tradițiile pot inspira farfuria, dar nu înlocuiesc medicina
Medicina tradițională chineză și Ayurveda oferă două perspective vechi și foarte elaborate asupra schimbării anotimpurilor. Prima introduce chiar o etapă de „vară târzie” înaintea toamnei, în timp ce Ayurveda își adaptează alimentația și comportamentul prin Ritucharya. Dar o recomandare tradițională și o recomandare medicală demonstrată nu sunt același lucru. NCCIH atrage atenția că unele produse din plante utilizate în TCM pot avea efecte adverse sau pot fi contaminate, iar unele preparate ayurvedice pot conține plumb, mercur sau arsenic în cantități toxice. Produsele și suplimentele tradiționale nu trebuie folosite pentru a înlocui sau întârzia tratamentul medical. Pentru trecerea dintre vară și toamnă, partea cea mai ușor de păstrat este și cea mai simplă: energie dintr-o alimentație suficientă și echilibrată, lichide pentru hidratare și mese construite din alimente diverse, cât mai puțin procesate. Medicina chineză și Ayurveda pot oferi contextul și inspirația sezonieră; limitele și beneficiile reale ale alimentației trebuie însă privite prin ceea ce știm astăzi despre nutriție.
surse: Chinese Medicine Hospital of Hong Kong, Shanghai University of Traditional Chinese Medicine, World Health Organization, PubMed – Ritucharya