O pastilă mică, luată în fiecare zi, poate avea un rol important în prevenirea infarctului sau a accidentului vascular cerebral. Aspirina în doză mică este prescrisă frecvent persoanelor care au anumite afecțiuni cardiovasculare, pentru a reduce riscul formării cheagurilor de sânge. Numai că un tratament aparent simplu poate deveni riscant atunci când este combinat cu anumite medicamente, suplimente sau cu un consum ridicat de alcool. Chiar și un antiinflamator obișnuit, luat pentru o durere de cap sau de spate, poate interfera cu efectul protector al aspirinei. Există și situații în care pacienții evită inutil anumite alimente, deși acestea nu au interacțiuni cunoscute cu medicamentul. Ce trebuie să știi dacă iei zilnic aspirină pentru inimă și care sunt semnele care nu trebuie ignorate?
De ce se recomandă aspirina în doză mică pentru inimă?
Aspirina, cunoscută medical sub denumirea de acid acetilsalicilic, are un efect antiagregant plachetar. Mai simplu spus, împiedică trombocitele, celulele implicate în coagularea sângelui, să se lipească unele de altele la fel de ușor. Astfel, poate reduce riscul formării unor cheaguri care ar putea bloca circulația sângelui către inimă sau creier.În tratamentele cardiovasculare sunt utilizate frecvent doze mici, de 75–100 mg pe zi, în funcție de recomandarea medicului.
Aspirina poate avea un rol important pentru persoanele care au suferit deja un infarct, un accident vascular cerebral ischemic sau care au primit un stent coronarian. În aceste situații, medicamentul contribuie la prevenirea unor noi evenimente cardiovasculare. Lucrurile sunt însă diferite în cazul persoanelor care nu au avut niciodată o asemenea problemă. Recomandările medicale actuale nu mai susțin administrarea de rutină a aspirinei tuturor adulților sănătoși doar pentru prevenirea unui prim infarct. Motivul este că, pentru unele persoane, riscul de sângerare poate depăși beneficiul cardiovascular.
Important: dacă medicul ți-a prescris aspirină zilnic, nu întrerupe tratamentul din proprie inițiativă. Decizia trebuie luată în funcție de istoricul medical și de motivul pentru care a fost recomandat.
1. Aspirina și ibuprofenul: o combinație care poate crea probleme
Este una dintre cele mai importante interacțiuni de cunoscut, mai ales pentru persoanele care iau aspirină zilnic și folosesc ocazional medicamente împotriva durerii. Ibuprofenul face parte din categoria antiinflamatoarelor nesteroidiene. Luat împreună cu aspirina, poate crește riscul de iritație gastrică, ulcer și sângerări digestive. Mai există însă o problemă: ibuprofenul poate interfera cu efectul antiagregant al aspirinei, în special atunci când este administrat înaintea acesteia. Cu alte cuvinte, poate reduce tocmai efectul pentru care medicul a prescris aspirina.
Administrația americană pentru Alimente și Medicamente (FDA) avertizează asupra acestei interacțiuni și recomandă ca pacienții să discute cu medicul despre asocierea celor două substanțe și despre intervalele de administrare. Nu este suficient să presupui că, dacă iei medicamentele la câteva ore distanță, problema dispare. Contează formula aspirinei, dozele și frecvența administrării ibuprofenului.
Ce poți face: dacă ai nevoie de un calmant pentru o durere obișnuită, întreabă medicul sau farmacistul despre paracetamol, care nu prezintă aceeași interacțiune asupra efectului antiagregant al aspirinei. Și acesta trebuie utilizat în dozele recomandate.
Iei medicamente pentru tiroidă? Cu ce alimente, băuturi și alte medicamente să nu le combini
2. Atenție și la diclofenac, naproxen și alte antiinflamatoare
Nu doar ibuprofenul poate crea probleme. Diclofenacul, naproxenul și alte antiinflamatoare nesteroidiene pot crește riscul de reacții adverse atunci când sunt utilizate împreună cu aspirina. Uneori, aceste medicamente sunt luate pentru dureri articulare, lombare sau musculare, fără ca persoana respectivă să se gândească la tratamentul pentru inimă. Asocierea poate favoriza iritația stomacului și sângerările digestive. Unele antiinflamatoare pot avea și riscuri cardiovasculare sau renale proprii, mai ales în cazul persoanelor cu hipertensiune ori boli de inimă.
Dacă ai nevoie de tratament pentru durere mai multe zile la rând, cere sfatul medicului înainte să folosești un antiinflamator. Verifică și compoziția medicamentelor pentru răceală, gripă sau durere. Unele preparate conțin deja antiinflamatoare ori acid acetilsalicilic, iar combinarea lor poate duce la administrarea unor doze suplimentare fără să îți dai seama.
3. Aspirina și medicamentele care împiedică formarea cheagurilor
Persoanele care iau aspirină pot primi, în anumite situații, și un alt medicament care reduce formarea cheagurilor. Această asociere poate fi necesară, de exemplu, după montarea unui stent sau în anumite afecțiuni cardiovasculare. Printre substanțele care necesită atenție se numără warfarina, acenocumarolul, apixabanul, rivaroxabanul, dabigatranul și heparina. Un alt grup este cel al antiagregantelor plachetare, precum clopidogrelul, ticagrelorul și prasugrelul. Administrarea concomitentă poate crește riscul de sângerare, dar există situații în care medicul prescrie în mod intenționat două asemenea medicamente, deoarece beneficiile depășesc riscurile.
Nu înseamnă că aceste combinații sunt interzise în toate cazurile. Înseamnă că nu trebuie începute, modificate sau întrerupte fără supraveghere medicală. Dacă ai primit două medicamente care influențează coagularea sângelui, este important să știi de ce le iei, cât timp trebuie continuat tratamentul și ce simptome trebuie să urmărești.
4. Anumite antidepresive și corticoizii pot crește riscul de sângerare
Există interacțiuni despre care se vorbește mai rar, dar care merită cunoscute. Unele antidepresive, în special cele din categoria inhibitorilor selectivi ai recaptării serotoninei (SSRI), precum sertralina, fluoxetina, paroxetina și citalopramul, pot crește riscul de sângerare atunci când sunt asociate cu aspirina. Și medicamentele corticosteroide administrate sistemic, cum este prednisolonul, pot crește riscul complicațiilor digestive în anumite combinații. Asta nu înseamnă că trebuie să renunți la tratamentul pentru depresie sau la un corticosteroid prescris de medic. Înseamnă că medicul trebuie să cunoască toate medicamentele pe care le iei, pentru a evalua riscurile și eventualele măsuri de protecție. Același lucru este valabil pentru unele tratamente pentru tensiunea arterială și pentru metotrexat, utilizat în anumite boli inflamatorii și oncologice.
5. Alcoolul: unul dintre lucrurile la care trebuie să fii atent
Dacă iei aspirină zilnic, alcoolul merită o atenție specială. Consumul de alcool poate irita mucoasa stomacului, iar asocierea cu aspirina poate crește riscul de sângerare gastrointestinală. Riscul este mai mare în cazul consumului frecvent sau excesiv. FDA atrage atenția în mod special asupra persoanelor care consumă trei sau mai multe băuturi alcoolice pe zi. O persoană care a avut ulcer, gastrită complicată sau sângerări digestive trebuie să discute cu medicul dacă și în ce condiții poate consuma alcool.
Nu există o cantitate universal sigură pentru toate persoanele care iau aspirină, iar recomandarea depinde și de celelalte medicamente administrate. Dacă iei zilnic aspirină pentru o afecțiune cardiovasculară, cea mai prudentă alegere este să limitezi sau să eviți alcoolul și să întrebi medicul ce este potrivit în cazul tău.
6. Usturoiul, ghimbirul, turmericul și suplimentele „naturale”
Faptul că un produs este natural nu înseamnă automat că poate fi combinat fără probleme cu orice medicament. Usturoiul este un exemplu bun. Folosit în cantități obișnuite în mâncare, nu trebuie eliminat automat din alimentația unei persoane care ia aspirină. Situația poate fi însă diferită în cazul suplimentelor concentrate cu usturoi. Potrivit Centrului Național pentru Sănătate Complementară și Integrativă din SUA (NCCIH), suplimentele cu usturoi pot crește riscul de sângerare, mai ales atunci când sunt utilizate împreună cu aspirină sau anticoagulante. Atenție și la produsele concentrate care conțin ginkgo biloba, turmeric sau ghimbir. Dovezile privind riscul diferă între suplimente, dar unele pot influența coagularea ori pot interacționa cu tratamentele anticoagulante și antiagregante. Vitamina E administrată în doze mari poate ridica, de asemenea, probleme atunci când este asociată cu medicamente care favorizează sângerarea. Nu trebuie să renunți automat la usturoiul din mâncare, la ceaiul de ghimbir sau la preparatele condimentate cu turmeric.
Diferența importantă este între alimentul consumat în cantități culinare și suplimentul concentrat, care poate furniza doze mult mai mari de substanțe active. Dacă intenționezi să începi un supliment pentru circulație, colesterol, imunitate sau articulații, arată medicului ori farmacistului lista ingredientelor.
7. Există alimente pe care nu ai voie să le consumi dacă iei aspirină?
Aici apare una dintre cele mai răspândite confuzii. Nu există o listă generală de alimente obișnuite interzise tuturor persoanelor care iau aspirină în doză mică. Poți consuma, în mod normal, legume, fructe, lactate, pește, carne și cereale, în cadrul unei alimentații echilibrate. Nu este necesar să elimini roșiile, citricele, usturoiul sau legumele verzi doar pentru că iei aspirină. Restricțiile alimentare care pot fi necesare pentru alte tratamente, precum unele anticoagulante, nu trebuie aplicate automat aspirinei. Totuși, anumite alimente pot accentua disconfortul digestiv la persoanele sensibile. Dacă ai reflux gastroesofagian sau arsuri la stomac, mâncărurile foarte picante, acide ori grase pot agrava simptomele, fără ca aceasta să însemne că blochează efectul aspirinei.
Pentru persoanele cu stomac sensibil, modul de administrare poate conta. Respectă instrucțiunile din prospectul formei de aspirină pe care o folosești și recomandările medicului privind administrarea în raport cu mesele. Dacă apar frecvent dureri sau arsuri gastrice, nu încerca să le rezolvi doar schimbând ora la care iei pastila. Medicul poate evalua necesitatea unui tratament de protecție gastrică sau a unei alte abordări.
8. Care sunt riscurile administrării zilnice de aspirină?
Cel mai cunoscut risc este sângerarea. Aspirina împiedică trombocitele să se aglomereze la fel de ușor, ceea ce ajută la prevenirea cheagurilor, dar poate îngreuna și oprirea unei hemoragii. Unele reacții adverse sunt relativ ușoare. De exemplu, poți observa că îți apar vânătăi mai ușor sau că sângerarea după o tăietură superficială durează mai mult decât înainte. Alte reacții necesită evaluare medicală, în special dacă apar dureri persistente de stomac, sângerări neobișnuite sau semne de ulcer. Mai rar, aspirina poate contribui la sângerări grave, inclusiv digestive sau intracraniene. Riscul este influențat de vârstă, istoricul de ulcer, tensiunea arterială, afecțiunile asociate și tratamentele administrate concomitent.
Semne de alarmă care nu trebuie ignorate
Există câteva simptome pentru care este nevoie de ajutor medical de urgență:
- scaune negre, lucioase, cu aspect de păcură;
- vărsături cu sânge sau cu aspect de zaț de cafea;
- sângerări abundente ori care nu se opresc;
- durere de cap bruscă și foarte puternică, slăbiciune pe o parte a corpului, tulburări de vorbire sau confuzie apărută brusc;
- dificultăți de respirație ori umflarea limbii și a gâtului, care pot indica o reacție alergică gravă.
În asemenea situații, solicită ajutor medical imediat, apelând 112 dacă simptomele sunt severe. Nu aștepta ca simptomele să treacă de la sine și nu încerca să compensezi problema prin modificarea altor medicamente.
9. Poți întrerupe aspirina dacă te simți bine?
Faptul că nu ai simptome nu înseamnă că tratamentul a devenit inutil. Aspirina în doză mică este prescrisă adesea tocmai pentru prevenirea unor evenimente cardiovasculare care ar putea apărea în viitor. Dacă ai avut un infarct, un accident vascular cerebral ischemic sau ți-a fost montat un stent, întreruperea tratamentului fără recomandare medicală poate fi periculoasă. În schimb, dacă iei aspirină din proprie inițiativă, doar pentru că ai auzit că „este bună pentru inimă”, merită să discuți cu medicul despre necesitatea ei.
Recomandările actuale fac diferența dintre prevenția secundară, pentru persoanele care au deja o boală cardiovasculară, și prevenția primară, pentru cele care nu au avut încă un eveniment cardiovascular. Beneficiile și riscurile nu sunt aceleași în cele două situații. De asemenea, dacă urmează o operație, o intervenție stomatologică sau o altă procedură medicală, anunță echipa medicală că iei aspirină. Uneori tratamentul este continuat, alteori poate fi necesară o ajustare, în funcție de procedură și de riscul individual.
Combinații letale de medicamente. De ce nu e bine să iei pastile fără recomandarea medicului
10. Ce trebuie să verifici dacă iei aspirină în fiecare zi
Nu este nevoie să trăiești cu teama că fiecare aliment sau medicament îți poate face rău. Câteva obiceiuri simple te pot ajuta să eviți problemele. În primul rând, asigură-te că știi de ce ți-a fost prescrisă aspirina și care este doza recomandată. Nu lua o pastilă suplimentară pentru a compensa o doză uitată. Când cumperi un medicament pentru durere, răceală sau gripă, verifică substanțele active și spune farmacistului că urmezi un tratament zilnic cu aspirină. Dacă iei și anticoagulante, antiagregante, antidepresive sau corticoizi, nu modifica tratamentul fără recomandare medicală. Nu începe suplimente concentrate cu efecte asupra coagulării înainte de a verifica posibilele interacțiuni.
Iar dacă observi vânătăi neobișnuite, sângerări repetate sau disconfort gastric persistent, discută cu medicul. Aspirina poate fi un medicament foarte util pentru inimă, dar beneficiile ei depind de administrarea corectă și de alegerea tratamentului potrivit pentru fiecare persoană.
Cel mai important lucru de reținut: dacă iei zilnic aspirină prescrisă de medic, nu o opri din cauza unei informații citite pe internet. Verifică mai întâi cu specialistul care îți urmărește sănătatea cardiovasculară.
Surse: American Heart Association, NHS – Aspirin, NHS Inform, NCCIH, FDA
Notă: Acest articol are caracter informativ și nu înlocuiește consultul sau recomandările medicului. Aspirina în doză mică poate avea beneficii importante pentru anumite persoane, dar și riscuri, în special de sângerare. Nu începe, nu întrerupe și nu modifica tratamentul fără recomandarea medicului. Dacă urmezi și alte tratamente sau folosești suplimente alimentare, discută cu medicul ori farmacistul despre posibilele interacțiuni.
foto: Depositphotos.com