Cand vreti sa cumparati carne, lapte sau peste exista si pericolul ca acestea sa nu fie intr-o stare buna, iar comerciantii sa va “ademeneasca” cu mirosuri, coloranti sau alte “artificii” care sa dea senzatia de proaspat. Iata cum sa alegi produsele lactate si pestele produsele din peste proaspete pentru a le deosebi de cele alterate, mai ales ca acum cumparaturile pentru Sarbatorile Pascale sunt in toi.
Lapte
Culoarea si opacitatea se apreciaza dupa introducerea laptelui intr-un cilindru de sticla incolora.
Omogenitatea se apreciaza prin trecerea laptelui dintr-un cilindru in altul, urmarindu-se modul de curgere, ocazie cu care se apreciaza si consistenta. Laptele nu trebuie sa formeze un filon consistent urmat de o curgere greoaie.
Smantana
Aprecierea organoleptica se face pe produsul cu o temperatura de 8-12 °C. Se are in vedere aprecierea aspectului, consistentei, mirosului si gustului.
Nu este admisa pentru consum smantana cu consistenta filanta sau mucilaginoasa, cu bule de gaz sau mirosuri si gusturi straine.
Branzeturile
Branzeturile se grupeaza in doua mari categorii: branzeturi cu pasta moale si branzeturi cu pasta tare.
Te mai poate interesa si: Cum sa alegi CORECT carnea pentru GRATAR!
Branzeturile cu pasta moale
Aspectul: daca prezinta masa omogena, prezenta sau absenta scurgerilor libere de zer, existenta mucegaiurilor sau a impuritatilor;
Consistenta: se stabilesc caracteristicile pastei in functie de sortiment (moale, untoasa, nesfaramicioasa);
Culoarea: se apreciaza nuanta de culoare la suprafata si din profunzime, precum si uniformitatea ei;
Mirosul si gustul: se apreciaza aroma si gustul care trebuie sa fie caracteristice sortimentului si se depisteaza nuantele nespecifice sau straine (acru, amar, de drojdie, de mucegai etc).
Branzeturile cu pasta tare
Aspectul exterior, se observa daca forma bucatilor este caracteristica (conform sortimentului) sau prezinta deformari. Se apreciaza culoarea cojii si prezenta crapaturilor. In cazul bucatilor parafinate se controleaza uniformitatea stratului de parafina;
Aspectul pe sectiune: aprecierea se face pe sectiune proaspata, urmarindu-se omogenitatea miezului, prezenta sau absenta ochiurilor de fermentare (coagul buretos, cavernos sau orb);
Culoarea miezului: se observa nuanta de culoare si uniformitatea ei;
Consistenta miezului: se examineaza elasticitatea pastei, stabilindu-se daca este omogena, corespunzatoare tipului de branza din care face parte, cauciucoasa, sfaramicioasa sau nisipoasa;
Mirosul si gustul: se apreciaza daca sunt caracteristice tipului respectiv, daca sunt suficient de expresive sau daca prezinta unele defecte.
Branzeturile care prezinta numai defecte tehnologice, de structura, consistenta, aspect si culoare, fara alte modificari, se prelucreaza in branzeturi topite.
Pestele neprelucrat
Examenul organoleptic are in vedere aprecierea urmatorilor indicatori: rigiditatea musculara, aspectul gurii, aspectul ochilor, al branhiilor, al pielii si al solzilor, al anusului, al musculaturii (pe pestele ca atare si pe suprafata de sectiune) si aprecierea aspectului viscerelor.
In functie de acesti indicatori pestele se clasifica in:
– peste proaspat;
– peste relativ proaspat;
– peste alterat.
La pestele congelat, examenul organoleptic urmareste aceeasi indicatori, dar examinarea se face numai dupa decongelare. Pestele bine congelat, la lovire, emite un sunet clar, ceea ce indica inghetarea uniforma in toata masa. Pestele congelat trebuie sa prezinte gura inchisa, ochii exoftalmici, solzi stralucitori si pielea lucioasa. Daca in momentul congelarii, pestele nu s-a aflat in stare de prima prospetime, se constata gura intredeschisa, ochii infundati in orbite, solzii si pielea intunecate.
Pestele prelucrat
Examenul organoleptic urmareste aprecierea aspectului exterior, iar pe sectiune, culoarea, consistenta, mirosul si gustul.
Icre
Examenul organoleptic are in vedere:
– aprecierea aspectului exterior al bobului;
– individualitatea bobului, luciul;
– aspectul substantei de legatura;
– mirosul si gustul.
Icrele congelate se prezinta sub forma de brichete cu fetele si muchiile regulate, netede, acoperite cu glazura de gheata subtire, uniforma si continua. Dupa decongelare, icrele (care sunt in ovare) trebuie sa fie fara resturi de alte viscere, fara cheaguri de sange sau continut intestinal, fara corpi straini sau formatiuni parazitare. Dupa scoaterea din ovare, boabele trebuie sa fie intregi, translucide, de culoare alba – galbuie, elastice, cu miros caracteristic normal.
Icrele sarate (de crap, stiuca, hering, macrou, cod, tarama) au bobul marunt (exceptie cele de stiuca) cu aspect de masa uniforma, granulata.
Boabele trebuie sa fie intregi, bine individualizate, elastice, de culoare galbuie sau roscata, fara fragmente de tesut conjunctiv, cheaguri de sange, solzi sau corpi straini, fara elemente de natura parazitara. Mirosul si gustul trebuie sa fie specifice, placute, fara mirosuri sau gusturi particulare (de ranced, amar, mucegai, fermentatie etc.)
Icrele de Manciuria (icrele de la unele specii de somoni) sunt icre cu bobul mare de culoare portocalie (chiar spre roscat), cu boabele intregi, bine individualizate, fara resturi de tesut conjunctiv ovarian, fara cheaguri de sange sau alte impuritati. Intre boabele de icre poate exista o mica cantitate de lichid cu aspect vascos, cleios si subtire, de aceeasi culoare cu icrele. Mirosul si gustul sa fie specifice, placute, fara miros si gust particular (de mucegai, fermentatie, putrefactie, iute, ranced etc).
Icrele negre (de morun, nisetru, pastruga, cega, sip) trebuie sa fie bine individualizate, de marime uniforma, cu aspect lucios, de culoare cenusie – negricioasa (cele de morun) sau negru pronuntat, cu diametrul mic (cele de nisetru), bine scurse de saramura, fara impuritati, cu miros si gust specifice, placute. Se considera necorespunzatoare sub aspectul examenului organoleptic: icrele cu aspect mat, cu boabe moi, incretite sau sfaramate, cu substanta de legatura hidrolizata, cu miros modificat, de mucegai, fermentat, ranced, cu gust amar, iute sau acru, putrid, cele care contin resturi de tesut conjunctiv, diferite impuritati (nisip).
Se resping de la consum si se confisca icrele de mreana si mihalt (toxice).
Speram ca aceste informatii sa fie de folos populatiei, care de foarte multe ori este pusa in situatia de a alege intre produse de origine animala de calitate indoielnica sau cu provenienta necunoscuta. (Sursa: informatiiprofesionale.ro)