Hulite odinioară pentru că ar fi nesănătoase pentru inimă, ouăle şi-au recâştigat încet-încet reputaţia de aliment sănătos. Studii din ultimii ani relevă faptul că ouăle nu numai că sunt bune pentru muşchiul cardiac, dar ajută şi la pierderea kilogramelor în plus. Însă, un studiu canadian, dat publicităţii recent afectează din nou reputaţia ouălor.
La studiul canadian, citat de DailyMail, au participat 1200 de voluntari cu vârsta medie de 61 de ani şi s-a constatat că ouăle contribuie la crearea plăcii de aterom, o substanţă ceroasă care blochează circulaţia prin vasele sangvine, fiind asociată cu apariţia maladiilor cardiace. Cel mai predispuse erau persoanele care consumau cel puţin două ouă pe săptămână, gălbenuşul fiind, se pare, principalul vinovat.
Iată în continuare 5 mituri ce au la bază studii efectuate în marile centre de cercetare din întreaga lume, care fac din banalul ou un aliment mai mult decât controversat.
Mitul #1: Ouăle sunt rele pentru colesterol
Un studiu canadian contrazice actualele teorii ştiinţifice în ceea ce priveşte legătura dintre nou şi colesterol. Bruce Griffin, profesor nutriţionist la Universitatea din Surrey, din Marea Britanie, a analizat a analizat 30 de studii care au avut ca subiect oul, realizate pe parcursul a 30 de ani, şi a ajuns la concluzia că acest aliment nu are un impact semnificativ asupra nivelului de colesterol din organism.
Mitul #2: Ouăle protejează inima
Un studiu publicat în Jurnalul American de Nutriţie a mai stabilit că ouăle ajută la reglarea tensiunii arteriale.
Anul trecut, cercetătorii de la Universitatea din Alberta au descoperit că gălbenuşul de ou conţine doi aminoacizi importanţi, triptofanul şi tirozina, şi că două gălbenuşuri crude conţin de aproape două ori mai mulţi antioxidanţi decât un măr. Însă prăjirea sau fierberea oului reduce nivelul de antioxidanţi la jumătate.
Citeste si: 6 lucruri nestiute despre oua
Mitul #3: Ouăle sunt „uzina de energie nutriţională”
În urma modificărilor operate în hrana găinilor, ouăle sunt mai sănătoase în prezent decât în urmă cu 30 de ani. Ouăle din zilele noastre conţin cu 70% mai multă vitamina D şi de două ori mai mult seleniu ca în urmă cu 30 de ani. În multe populaţii, aceste substanţe sunt prezente la un nivel scăzut în organism, iar acest lucru este asociat cu un risc crescut de cancer, maladii cardiovasculare şi infertilitate. Gălbenuşul de ou poate furniza 13 substanţe nutritive esenţiale (vitaminele A, D, E, K, calciu, fier, magneziu, fosfor, potasiu, zinc etc.).
Mitul #4: Ouăle îngraşă
Ouăle din zilele noastre conţin cu 20% mai puţine grăsimi, cu 13% mai puţine calorii şi cu 10% mai puţin colesterol ca în urmă cu 30 de ani.
Un studiu publicat anul trecut stabilea faptul că ouăle pot ajuta la scăderea în greutate. Astfel, voluntarele supraponderale care au participat la acest studiu au avut de ales pentru micul dejun între a mânca ouă sau un corn. Persoanele care au ales ouăle au consumat, în medie, mai puţine calorii în restul zilei. Motivul? Proteinele din ou oferă o senzaţie de saţietate mai mult timp.
Nu rata nici: 6 lucruri pe care nu le stiai despre oua. Ce “spune” culoarea galbenusului?
Mitul #5: Cantitatea maximă admisă de ouă este…
Nutruţioniştii britanici spun că oamenii pot consuma câte ouă doresc, atât timp cât au o dietă sănătoasă şi echilibrată. Nu există o limită superioară decât pentru persoanele în a căror familie s-au înregistrat cazuri frecvente de niveluri crescute ale colesterolului.
În ceea ce priveşte studiul canadian menţionat anterior, specialiştii spun că placa de aterom începe să se formeze oricum după vârsta de 40 de ani. În plus, cercetătorii canadieni nu au luat în considerare factori ce ţin de stilul de viaţă, precum sportul şi dieta alimentară.
Imagine de Steve Buissinne de la Pixabay