Agricultura evoluează de la o zi la alta, astfel că în unele zone, în loc de culturile de porumb sau cartofi au apărut câmpuri întregi de lavandă. Dincolo de folosirea ei în scopuri decorative, lavanda are numeroase alte întrebuințări, atât îndustria cosmetică, cât și în cea alimentară. Lavanda este o plantă medicinală cunoscută din cele mai vechi timpuri și folosită pentru a combate insomnia, anxietatea și stresul, fiind considerată sedativ, relaxantă și antidepresivă. Ea poate fi folosită în foarte multe domenii și în foarte multe moduri.
Interesul pentru cultivarea lavandei a crescut destul de mult de când s-a aflat că profitul ce se poate obține din cultivarea unui hectar ajunge la 8.000 de euro. Cei care intră în afaceri cu ”aurul mov” din agricultură sunt, în general, românii care dispun de suprafețe mai mici, de unul sau câteva hectare, și au și o sumă disponibilă pentru investiții. La prețul pieței, butașii necesari înființării unui hectar de lavandă costă circa 30.000 de lei.
Citeste si: Lavanda. Planta minune cu peste 100 de utilizari. Beneficii si contraindicatii
Cultivarea Lavandei – Particularități
Lavandula este un subarbust cu o înălțime de până la 50 cm cu tulpini subțiri și lemnoase, frunze mici de un verde-cenusiu, flori liliachii-roșietice și cu rădăcina lignificată, groasă până la 2-3 cm. În primul an după plantare, lavanda dezvoltă rădăcina principală mai mult în profunzime, ajungând în funcție de tipul de sol, până la 1,20 cm, iar dupa 5 ani până la 2,80 cm la plantele obâinute prin butași înrădăcinați și pănă la 2,20 m adăncime la răsadul produs pe cale generativă, prin semințe. Profunzimea și bogația sistemului radicular conferă lavandei rezistență la secetă. Lavanda este o plantă permanent verde.
Nu rata nici: Scapa de anxietate si dureri de cap cu aceasta reteta delicioasa
Schimbarea frunzelor se realizează treptat, în timpul perioadei de repaus o parte din frunzele bătrâne se usucă și cad.
În populatiile de lavandă predomină formele în care înfloresc o singură dată în an, dar se găsesc și forme care înfloresc eșalonat sau de 2 ori in timpul vegetației. În decursul perioadei de vegetație lavanda parcurge următoarele faze:
– înfrunzire
– butonizare
– înflorit
– maturarea semințelor
Lavanda este o plantă foarte rezistentă care nu e afectată de temperaturi de plus 40 de grade Celsius sau minime de până la minus 20 de grade Celsius. Peste aceste extreme pot apărea probleme.
Lavanda poate creste pe soluri sarace si uscate, soluri caracteristice pentru plantele colinare sau muntoase. Rezultatele cele mai bune se obțin atunci când lavanda se cultivă pe soluri adânci, bogate in calcar, permeabile și cu apă freatică la adâncime de cel puțin 2-2,5 m.
Solurile foarte nisipoase, solurile grele, lutoase, reci și umede nu sunt indicate pentru cultura lavandei. De asemenea, se vor alege terenuri absolut curate de buruieni perene.
Agricultura evoluează de la o zi la alta, astfel că în unele zone, în loc de culturile de porumb sau cartofi au apărut câmpuri întregi de lavandă. Dincolo de folosirea ei în scopuri decorative, lavanda are numeroase alte întrebuințări, atât îndustria cosmetică, cât și în cea alimentară. Lavanda este o plantă medicinală cunoscută din cele mai vechi timpuri și folosită pentru a combate insomnia, anxietatea și stresul, fiind considerată sedativ, relaxantă și antidepresivă. Ea poate fi folosită în foarte multe domenii și în foarte multe moduri.
Interesul pentru cultivarea lavandei a crescut destul de mult de când s-a aflat că profitul ce se poate obține din cultivarea unui hectar ajunge la 8.000 de euro. Cei care intră în afaceri cu ”aurul mov” din agricultură sunt, în general, românii care dispun de suprafețe mai mici, de unul sau câteva hectare, și au și o sumă disponibilă pentru investiții. La prețul pieței, butașii necesari înființării unui hectar de lavandă costă circa 30.000 de lei.
Cultivarea Lavandei – Particularități
Lavandula este un subarbust cu o înălțime de până la 50 cm cu tulpini subțiri și lemnoase, frunze mici de un verde-cenusiu, flori liliachii-roșietice și cu rădăcina lignificată, groasă până la 2-3 cm. În primul an după plantare, lavanda dezvoltă rădăcina principală mai mult în profunzime, ajungând în funcție de tipul de sol, până la 1,20 cm, iar dupa 5 ani până la 2,80 cm la plantele obâinute prin butași înrădăcinați și pănă la 2,20 m adăncime la răsadul produs pe cale generativă, prin semințe. Profunzimea și bogația sistemului radicular conferă lavandei rezistență la secetă. Lavanda este o plantă permanent verde. Schimbarea frunzelor se realizează treptat, în timpul perioadei de repaus o parte din frunzele bătrâne se usucă și cad.
În populatiile de lavandă predomină formele în care înfloresc o singură dată în an, dar se găsesc și forme care înfloresc eșalonat sau de 2 ori in timpul vegetației. În decursul perioadei de vegetație lavanda parcurge următoarele faze:
– înfrunzire
– butonizare
– înflorit
– maturarea semințelor
Lavanda este o plantă foarte rezistentă care nu e afectată de temperaturi de plus 40 de grade Celsius sau minime de până la minus 20 de grade Celsius. Peste aceste extreme pot apărea probleme.
Lavanda poate creste pe soluri sarace si uscate, soluri caracteristice pentru plantele colinare sau muntoase. Rezultatele cele mai bune se obțin atunci când lavanda se cultivă pe soluri adânci, bogate in calcar, permeabile și cu apă freatică la adâncime de cel puțin 2-2,5 m.
Solurile foarte nisipoase, solurile grele, lutoase, reci și umede nu sunt indicate pentru cultura lavandei. De asemenea, se vor alege terenuri absolut curate de buruieni perene.