Cea mai frecventă dintre greșelile părinților este aceea că îndată ce își dau seama că odrasla a accesat materiale pornografice se mărginesc la un perdaf moralizator și la interzicerea sau îngreunarea accesului la internet. După care, fie consideră că este normal și nu-și mai bat capul, fie se îngrijorează în tăcere de faptul că au reușit să producă un obsedat sexual. Ei bine, ceva adevăr este în ambele abordari… În sensul că punctul de plecare este un impuls absolut normal dar dacă lucrurile nu sunt lămurite, finalul poate fi o persoană cu un comportament sexual deviant sau disfuncțional.
Vârsta medie de prim acces la pornografie este de 12 ani. Medie – ceea ce presupune că se poate întâmpla chiar mai devreme. Ce este absolut sigur este că se va întâmpla, este doar o chestiune de „când”, „dacă” neintrând realist în discuție. Cu riscul să sun „ca o babă”, pe vremea mea (respectiv acum vreo 33 de ani) aveai nevoie de ceva efort să dai de vreun Playboy sau de vreun Hustler. Chiar și așa, cred că prima revistă de gen am văzut-o, la școală, undeva prin clasa a-VIII-a. Prin bunăvoința unui coleg de clasă cu tată pilot la Tarom. Pe vremea fetei mele (acum doar vreo 14 ani). pornografia era deja accesibilă pe net. Previzibil deci că prima ei experiență de gen a avut loc cam pe la aceeași vârstă cu un film accesat de doi colegi de clasă, care deja nu mai aveau nevoie de tați piloți la Tarom, ci doar de o pasiune pentru IT. Totuși, chiar dacă devenise mai ușor, nu era chiar atât de simplu și nici conținutul pornografic gratuit nu era atât de variat. Azi, este extrem de la îndemână. Și ceea ce poți vedea face, prin comparație, revista Hustler un soi de literatură de pension. În fine, nu vreau acum să dezbat pe larg conținutul pornografic ce se găsește pe internet. Pentru subiectul de față vreau doar să scot în evidență faptul că ceea ce un adolescent poate și va găsi mai deveme sau mai târziu pe internet are nevoie de clarificări și de explicații.
Citeste continuarea: 1 2
