Sfatulparintilor.ro

Acasa, oaza din inima copilului. Puterea vindecatoare a casei

puterea vindecatoare a casei - sfatulparintilor.ro - Depositphotos_363523162_L

De cate ori nu ni s-a intamplat sa simtim ca acasa ne incarcam “bateriile” si gasim forta interioara sa pornim intr-o noua zi, intr-o noua provocare sau sa uitam problemele pe care le-am intampinat in mediul exterior? Probabil multi dintre noi au acasa un coltisor al lor, o oaza de bucurie in care , daca se retrag, simt ca sunt in siguranta si ca de acolo totul poate fi posibil. Capatam energie, simtim ca devenim mai toleranti, mai buni, mai pozitivi si parca ce ne deranja nu mai are umbre asa de mari si de inspaimantatoare.

Asa descoperim ca pacea din noi, din mintea si din inima noastra, poate incepe de acasa, din propriul “home” si tot aici se poate reface, daca ea e vatamata.

Nu se stie fiecare din noi cand a simtit asta prima data pe propria-I piele. Poate inca din copilarie, cand indurerat de exterior – de un copil nedrept, de o lovitura de minge in plin piept, de un profesor prea dur sau de o gasca de copii care urzesc ceva impotriva ta numai de ei stiut –  ne-am refugiat in casuta copilariei noastre, in bratele ocrotitoare ale lui mami sau tati, care ne-au sters lacrima, ne-au pansat inima si ne-au dat o cana de cacao calda, asigurandu-ne ca a fost doar o intamplare.

Sau poate descoperim puterea vindecatoare a propriului “acasa” ulterior in viata. Pentru ca nu am fost asa de norocosi ca sa pornim inca de mici cu aceasta stare. Si ne-o construim singuri. Azi cu o carte buna, maine cu o canapea confortabila. Poimaine cu acel ceai minunat de fructe care ne e alaturi in cana favorita desenata asa cum ne merge la inima. Toate acasa.

Citeste si: Plecarea soțului de acasă. Este sau nu „părăsire de domiciliu” / „abandon de familie”? Ce răspunde avocat Paula Lupu

Uneori ni se intampla sa uitam ca pacea interioara incepe de acasa.

Si o cautam prea des in exterior, in vorbele, gesturile si faptele oamenilor din jurul nostru. Insa, intr-un anumit punct, devenim parinti. Iar ei, micutii nostri, intra in lume, in lumea lor de copii. Si istoria se repeta. Descoperim ca oricat de mult ii iubim si le dorim binele, si ei vin, ca si noi candva, inapoi acasa, nedumeriti si cu un ghiozdan plin de “de ce”-uri. La multe dintre ele poate nu vor gasi raspuns ani de zile, iar ce le spunem noi, din propria noastra experienta de viata, nu reuseste mereu sa le rezolve micile sau marile conflicte din lumea lor.

Vestea buna este ca un lucru cu siguranta le putem darui: pacea care incepe de acasa.

De mici, copilasii nostri pot invata de la noi faptul ca oricand, orice intalnesc in calatoria lor prin viata, exista mereu un loc unde ei isi pot regasi starea de bine: acasa. Cat sunt mici, iar noi le formam radacini, sa le oferim bucuriar evenirii acasa, intre noi, unde repede vor simti ca sunt iubiti, protejati. Si ca aici totul este bine. Asa invata sa aiba incredere in ei si sa porneasca intr-o noua zi, o noua provocare.

Iar cand ei devin mari, ca noi acum, dupa ce le vom fi format aripi, iar noi vom fi departe de ei, vor sti cu siguranta sa isi creeze si ei. Ca si noi acum, coltisorul lor de liniste, bucurie, energie, in propria lor casuta. Iar asta ei o vor fi invatat de la noi. Caci nicaieri nu e mai bine ca acasa…

Te mai poate interesa: Ce sa faci cand copilul pleaca de acasa. 21 de sfaturi ca sa te tratezi de “sindromul cuibului gol”

foto: Depositphotos.com

Exit mobile version