Din prisma adultului, viata copilului este una lipsita de griji. Ei bine, lucrurile nu stau chiar asa. Sunt o multime de situatii care-i preocupa pe cei mici.
Iata 4 probleme din viata reala care-i ingrijoreaza pe copiii de 4-6 ani, potrivit expertilor in pediatrie ai Parents.com.
1. Agresivitatea infantila
Agresivitatea infantila – fenomenul bullying – se poate manifesta de la varste foarte fragede. Desi parintii se asteapta ca agresivitatea copiilor sa inceapa in gimnaziu, in realitate, aceasta poate incepe din gradinita, de la varsta de 5 ani, cand copiii incep sa inteleaga „puterea” sociala. „Ajunsi in gradinita, copiii sunt pusi in fata unor situatii sociale pentru prima data, iar acest lucru ii face nervosi. Desi educatorii/ingrijitorii le spun ca toti copiii trebuie sa fie prieteni intre ei, copiii stiu instinctiv ca nu este asa”, explica dr. Robert Sege, directorul diviziei Familie a Boston Medical Center. Unii copii pot spune parintilor ce li se intampla, insa altii pot avea cu totul alte manifestari: crize de nervi, plans sau agresivitate.
Ca parinte, te poti asigura ca cel mic este in siguranta discutand cu personalul institutiei.
Povesteste ce se intampla, cat de des si discuta care sunt pasii pe care institutia (scoala, gradinita etc.) ii va urma astfel incat copilul tau sa fie in siguranta. Acasa, trebuie sa iei toate masurile astfel incat copilul tau sa capete incredere in el si sa nu-i mai dea puterea agresorului. In cazul parintilor copilului agresor, acestia ar trebui sa-l invete sa comunice mai bine si sa-si rezolve problemele sociale fara violente. Jocul pe roluri este ideal in aceasta situatie.
Pentru ca agresorii nu se iau de copiii cu prieteni, ci de cei singuratici, mai vulnerabili, incurajeaza copilul sa aiba multi prieteni. Invita colegi acasa astfel incat cei mici sa se intalneasca si in afara orelor de scoala. Activitatile extrascolare la care poate participa impreuna cu prietenii sunt alte metode prin care poti intari legaturile dintre ei. In plus, acest gen de activitati sunt menite sa le ridice copiilor stima de sine.
2. Abuzul domestic
Chiar daca in familie nu exista violenta, fizica sau verbala, orice disputa intre parinti (chiar si cand parintii sunt in alta camera) poate fi dramatizata. Un copil care asista la o neintelegere intre parinti poate dezvolta probleme de comportament. Nu subestima niciodata capacitatea unui copil de a vedea si de a a auzi astfel de evenimente.
Lucrurile sunt si mai dramatice in familiile in care exista un agresor.
Indiferent de forma abuzului, este indicat sa ceri ajutor. Copilul nu are voie sa creasca intr-un astfel de mediu distructiv. Daca situatia permite, un terapeut de cuplu poate fi o solutie de rezolvare a conflictelor.
Un copil care trece prin trauma abuzului domestic este tacut, nu se exteriorizeaza, insa poate fi agresiv la scoala sau poate plange in exces sau poate uda patul noaptea.
In familie, copilul poate invata ca nu intotdeauna mama si tata au aceeasi parere, ca mai pot exista si dispute, insa se pot reconcilia si nimeni nu merge suparat la culcare.
3. Divortul parintilor
Pentru unele cupluri, conflictul duce in cele din urma la divort. Potrivit Centrului pentru Controlul si Prevenirea Bolilor din Statele Unite, aproximativ o treime din primele casatorii se incheie cu divort inainte de a 10-a aniversare. Pentru copii, indiferent de varsta lor, separarea sau divortul parintilor inseamna o pierdere majora. „Nu se stie exact, ce sperie un copil de 6 ani in ceea ce priveste divortul, insa situatia este stresanta pentru el si il face trist si confuz. De multe ori copiii se vor intreba <Ce se va intampla cu mine daca mama si cu tata se despart?>”, spune Mona Gupta, psihiatru in Raleigh, NC.
Pentru a usura anxietatea unui copil in timpul unui divort, este indicat sa-l reasiguri ca el va fi in centrul atentiei voastre.
Rutina lui nu trebuie sa se schimbe radical, fiind indicat sa ramana in acelasi cartier si sa mearga la aceeasi scoala. De asemenea, oricat ar fi de greu, relatiile dintre parintii divortati ar trebui sa ramana cordiale, politicoase si cooperante. Regulile ar trebui sa fie aceleasi si in casa mamei si in casa tatalui, iar deciziile unuia dintre parinti n-ar trebui subminate de celalalt. „Evita sa devii critic cu fostul partener in fata copiilor. Acest lucru poate deveni greu de suportat de catre cei mici. Asigura-ti copilul ca – chiar daca sunteti despartiti – sunteti parintii lui si il veti iubi mereu. De asemenea, spune-i cat de des poti ca il iubesti”, a adaugat Gupta.
4. Dezastre naturale
Cutremure, incendii, tornade, uragane. Copiii aud despre ele le stiri si pot starni crize de anxietate, chiar daca nu au fost experimentat dezastrul. Limiteaza accesul copiilor la stiri si la internet pentru a-l feri de informatii negative. Copiii pot avea dificultati in a intelege ca un cutremur violent petrecut in cealalta parte a pamantului este putin probabil sa se declanseze si in regiunea voastra.
De asemenea, parintii ar trebui sa fie calmi, chiar daca si lor le este teama de anumite lucruri, astfel incat sa nu le transmita copiilor emotiile lor. „Le poti spune copiilor – Da, lucruri rele se pot intampla, dar asta nu inseamna ca vor fi la noi. Si chiar daca ar fi, vom putea trece peste ele!”, explica dr. Joseph F. Hagan Jr, medic pediatru in Burlington, Vermont.