Sfanta Parascheva. La data de 14 octombrie, Biserica Ortodoxa, dar si alte biserici de rit oriental o venereaza pe Sfanta Cuvioasa Parascheva. Considerata si sfanta patroana, ocrotitoare a Moldovei, sute de mii de credinciosi aleg ca in aceasta perioada sa mearga in pelerinaj la Iasi, pentru a se ruga la moastele Sfintei Parascheva. Se spune ca ii sunt atribuite minuni si vindecari miraculoase. Numai ca, anul acesta, din cauza pandemiei Covid-19, au fost oprite pelerinajele la sfintele moaste.
Moastele cuvioasei se afla in Catedrala Mitropolitana din Iasi, din anul 1889. Hramul ei prilejuieşte unul dintre cele mai mari pelerinaje ale ortodoxiei.
Sfanta Parascheva s-a nascut in secolul al XI-lea, in satul Epivat din Tracia, pe tarmul Marii Marmara, in apropiere de Constantinopol (azi Istanbul). Se spune ca, pe cand avea 10 ani, Cuvioasa Parascheva a auzit intr-o biserica, la Sfanta Evanghelie: „Vinde-ţi averea ta, da-o la saraci şi urmeaza Mie“ (Matei 19, 21). Aceste cuvinte au determinat-o sa-si daruiasca hainele sale saracilor.
Inainte de implinirea varstei de 20 de ani, a plecat in pelerinaj in Ţara Sfanta. Dupa ce s-a inchinat in locurile prin care trecuse Hristos, pe Care il iubea atat de mult, Parascheva s-a oprit in pustiul Iordanului, la o manastire de maici. Acolo traisera si Sfantul Ioan Botezatorul şi Cuvioasa Maria Egipteanca. Aici a dus o viaţa foarte aspra, dar care a facut-o fericita.
Se spune ca intr-o noapte, pe cand avea 25 de ani, un inger i-a spus in vis sa se reintoarca in locurile parintesti. Sfantul Varlaam scrie ii Cazania sa: “Sa lasi pustia si la mosia ta sa te intorci, ca acolo ti se cade sa lasi trupul pamantului si sa treci din aceasta lume catre Dumnezeu, pe Care L-ai iubit”.
Astfel din Constantinopol s-a indreptat spre Epivat, fara sa spuna cuiva cine este si de unde vine. Dupa doi ani, in acel loc impacata cu sine, cu oamenii si cu Dumnezeu, si-a dat sufletul.
Citeste Acatistul Sfintei Cuvioase Parascheva aici.
A fost ingropata langa mare, iar potrivit traditiei se spune ca un marinar a murit pe o corabie, iar trupul i-a fost aruncat in mare.
Valurile l-au aruncat la tarm, iar un sihastru care traia acolo a rugat pe niste crestini sa-l ingroape dupa randuiala crestineasca. Sapand groapa, au aflat trupul Prea Cuvioasei Parascheva neputrezit si plin de mireasma. Cu toate acestea, trupul marinarului a fost ingropat alaturi de al ei. in noaptea urmatoare, unuia din crestinii care sapasera groapa, cu numele Gheorghe, i s-a aratat in vis o imparateasa, sezand pe un scaun luminat si inconjurata de ingeri, iar unul dintre acestia il mustra pentru ca n-a scos din groapa trupul Cuvioasei Parascheva. imparateasa pe care o vazuse in vis “care nu era alta decat Cuvioasa Parascheva ” i-a poruncit sa ia trupul ei si sa-l aseze undeva la loc de cinste.
in anul 1238, in ziua de 14 octombrie, moastele Cuvioasei Parascheva au fost mutate la Tarnovo (astazi Bulgaria), fiind asezate in Biserica cu hramul Maicii Domnului. in anul 1393, dupa ce Bulgaria cade sub ocupatia turcilor, iar bisericile au fost transformate in moschei, sfintele moaste au fost mutate la Vidin, pentru 5 ani.
Dupa aceasta perioada, moastele au fost duse in mai multe biserici: Vlaherne (1586), Sfantul Dumitru de la Xiloporta (1597) si Sfantul Gheorghe din Fanar – noul sediu al Patriarhiei Ecumenice (1601).
Se spune ca, dupa ce a platit toate birurile impuse de turci Patriarhiei Ecumenice, in 1641, domnitorul Vasile Lupu a primit, prin hotararea patriarhul Partenie I şi a membrilor Sinodului, in semn de recunoştinţa, moaştele Cuvioasei.
Astfel, moldovenii şi-au luat-o ca ocrotitoare pe Sfanta Parascheva, ale carei moaşte au stat la Manastirea „Sf. Trei Ierarhi“ pana in 1889, cand au fost mutate in Catedrala Mitropolitana, unde, an de an, sunt cautate de tot mai multi credinciosi. La fiecare inceput de octombrie, evlavia credincioşilor pentru cea mai cinstita sfanta a Romaniei transforma Iaşul intr-o cetate a ortodoxiei.
Pentru ca pelerinajul de la Iasi sa fie cunoscut si peste hotare, Consiliul Mondial al Bisericilor, prin Grupul de Coordonare Europeana pentru Misiune şi Reinnoire şi Consiliul Bisericilor Europene au hotarat sa devina oraş internaţional de pelerinaj, alaturi de Tesalonic – Grecia, Trondheim – Norvegia, Edinburgh – Marea Britanie şi Praga – Cehia.
“Spre tine pururea nadajduind, de multe boli si primejdii s-a izbavit tara aceasta, alinand si prefacand mania cea cu dreptate pornita asupra noastra de la Dumnezeu, in buna si milostiva indurare, prin ale tale rugaciuni; dar si acum ingrozindu-ne marile nenorociri, la tine nazuim cu lacrimi, sa ne ajuti ca sa scapam din primejdie si sa cantam lui Dumnezeu: Aliluia.” (Din Acatistul Cuvioasei, Condacul 3).
Traditii si obiceiuri de Sfanta Parascheva
In cinstea Sfintei Parascheva, crestinii tineau 12 vineri legate de anumite praznice si sfinti (din prima saptamana a Postului Mare, dinaintea Bunei-Vestiri, din Saptamana Mare, dinaintea Inaltarii, dinaintea zilei Sfintei Treimi, dinaintea sarbatorii nasterii Sfantului Ioan Botezatorul, dinaintea sarbatorii Sfantului Ilie, dinaintea Adormirii Maicii Domnului, dinaintea Sfintilor Arhangheli, dinaintea Sfintilor Cosma si Damian, dinaintea Nasterii Domnului, dinaintea Botezului Domnului).
In traditia populara, „Sfanta Vineri” este cea care stapaneste lumea femeilor si a indeletnicirilor acestora. In aceasta zi era interzisa munca la camp, spalatul rufelor, cusutul, torsul si tesutul.
Ziua Sfintei Parascheva este si zi de pomenire a celor trecuti in „Lumea Neintoarcerii”. Cu aceasta ocazie se dau de pomana paine din graul nou si must.
Sfanta Cuvioasa Parascheva este cinstita ca fiind aducatoare de ploi manoase, imbelsugatoare de roade bune, veselitoarea plugarilor. Ca ocrotitoare a apelor, chipul ei aparea adesea langa rauri sau fantani, iar apa respectiva devenea tamaduitoare. Din acest motiv exista obiceiul in unele locuri sa se aseze icoana Sfintei Parascheva langa fantani si izvoare.
Sfanta Cuvioasa Parascheva daruieste ajutor, prin rugaciunile ei, tinerilor si batranilor, fecioarelor si mamelor, bolnavilor si saracilor. Anumite rugaciuni inchinate ei erau scrise pe mici pergamente si purtate la gat, ca aparatoare de boli. In cazul durerilor de cap acestea se legau la frunte.
Taranii cunosteau cum va fi iarna, in functie de modul in care dormeau oile in ziua praznuirii ei: daca dormeau unite, era semn ca iarna va fi grea, iar daca dormeau rasletite, era chipul unei ierni blande.
Urmareste aici Rugaciunea catre Sfanta Cuvioasa Parascheva
sursa: www.alba24.ro, crestin-ortodox.ro
ID 158818720 © Zatletic | Dreamstime.com