Când se schimbă ora în octombrie 2026. Dormim o oră în plus, dar ce se întâmplă cu sănătatea? Medicii explică efectele asupra organismului

Adriana Vaduva

2 ore ago

România trece la ora de iarnă în noaptea de 24 spre 25 octombrie 2026, când ceasurile se dau înapoi cu o oră. Vestea bună este că vom putea dormi mai mult, cel puțin în teorie. Organismul însă nu funcționează după ceasul de pe telefon, iar schimbarea programului de somn poate fi resimțită diferit de la o persoană la alta. Copiii mici se pot trezi mai devreme decât de obicei, adulții pot avea nevoie de câteva zile pentru adaptare, iar serile care se întunecă mai repede pot influența dispoziția. Ce spun studiile despre efectele schimbării orei asupra sănătății, cine este mai sensibil la această modificare și ce putem face pentru a trece mai ușor la noul program?

O oră pare puțin. O pierdem primăvara, o recuperăm toamna și, de cele mai multe ori, ne continuăm activitățile fără să ne gândim prea mult la consecințe. Totuși, pentru organism, somnul nu depinde doar de cât arată ceasul. Contează lumina naturală, momentul în care ne trezim, ora meselor și obiceiurile pe care le repetăm zilnic.

Din acest motiv, schimbarea orei este studiată de specialiștii în medicina somnului, neurologie și sănătate publică.

Cercetările arată că modificarea bruscă a programului poate perturba temporar ritmul circadian, mecanismul biologic care reglează alternanța dintre somn și starea de veghe. Efectele nu sunt identice pentru toată lumea și nici cele două schimbări anuale nu sunt echivalente.

Trecerea la ora de vară, când pierdem o oră de somn, este asociată cu riscuri mai bine documentate decât trecerea la ora de iarnă. Dar și modificarea din octombrie poate crea dificultăți, în special copiilor mici și persoanelor care au deja probleme cu somnul.

Când se schimbă ora în 2026? Află când trece România la ora de iarnă

Când se schimbă ora în România în 2026 și cum dăm ceasurile

Ora de iarnă intră în vigoare duminică, 25 octombrie 2026.

În noaptea de sâmbătă spre duminică, ora 04:00 devine ora 03:00. Ceasurile sunt date înapoi cu 60 de minute, iar ziua de duminică va avea 25 de ore.

Practic, dacă te culci la aceeași oră și te trezești după ceas la ora obișnuită, ai posibilitatea să dormi cu o oră mai mult. Asta nu înseamnă însă că vei și reuși, deoarece organismul poate continua să urmeze programul cu care s-a obișnuit.

Telefoanele inteligente, calculatoarele și majoritatea dispozitivelor conectate la internet își actualizează automat ora, dacă setările sunt corecte. Ceasurile de perete, cele analogice și unele electrocasnice trebuie reglate manual.

Odată cu această schimbare, România revine la ora standard a Europei de Est, corespunzătoare fusului UTC+2.

Data de 25 octombrie este prevăzută în calendarul oficial al Uniunii Europene pentru perioada 2022–2026, publicat în Jurnalul Oficial al UE.

De ce ne poate afecta sănătatea o simplă schimbare de 60 de minute?

Corpul uman are propriul mecanism de măsurare a timpului, cunoscut drept ritm circadian. Acesta funcționează pe un ciclu de aproximativ 24 de ore și influențează somnul, starea de alertă, temperatura corporală, secreția unor hormoni și alte procese fiziologice. Un rol esențial îl are lumina. Dimineața, expunerea la lumină transmite organismului semnalul că începe ziua. Seara, reducerea luminii contribuie la pregătirea pentru somn, inclusiv prin reglarea secreției de melatonină.

Problema apare atunci când programul după care trăim se modifică brusc, în timp ce ritmul biologic are nevoie de timp pentru a se adapta.

American Academy of Sleep Medicine (AASM), una dintre cele mai importante organizații profesionale dedicate medicinei somnului, explică faptul că nepotrivirea dintre ceasul biologic și programul social poate influența sănătatea, calitatea somnului și siguranța activităților cotidiene. Într-o declarație științifică publicată în Journal of Clinical Sleep Medicine

în 2024, specialiștii AASM recomandă eliminarea schimbărilor sezoniere și păstrarea permanentă a orei standard, considerată mai bine aliniată cu biologia circadiană. Această recomandare nu înseamnă că fiecare persoană care își modifică ceasul cu o oră se va confrunta cu probleme de sănătate. Riscul depinde de mai mulți factori, printre care durata obișnuită a somnului, vârsta, programul de lucru și eventualele tulburări existente.

Dormim o oră în plus. De ce putem fi totuși obosiți?

La prima vedere, schimbarea orei din octombrie pare avantajoasă. Spre deosebire de primăvară, când ceasurile se dau înainte, toamna avem ocazia să dormim mai mult. Numai că somnul nu poate fi prelungit întotdeauna la comandă. O persoană obișnuită să se trezească la o anumită oră biologică se poate trezi mai devreme după noul ceas. De asemenea, unele persoane pot simți nevoia să se culce mai devreme seara, în timp ce altele observă că programul meselor sau nivelul de energie nu mai corespund perfect rutinei obișnuite.

În primele zile pot apărea somnolență, dificultăți de concentrare, iritabilitate sau senzația că organismul nu și-a găsit încă ritmul. Pentru majoritatea persoanelor sănătoase, asemenea efecte sunt temporare. Adaptarea poate dura câteva zile, dar ritmul diferă de la om la om.

Specialiștii de la Centers for Disease Control and Prevention (CDC) subliniază importanța unui program regulat de somn și a expunerii la lumină naturală pentru reglarea ceasului biologic. Așadar, ora suplimentară din noaptea schimbării nu compensează automat lipsa de somn acumulată în săptămânile precedente.

Schimbarea orei și riscul de infarct. Ce arată, de fapt, studiile?

În fiecare an, odată cu apropierea schimbării orei, reapar afirmațiile potrivit cărora modificarea ceasurilor crește riscul de infarct, accident vascular cerebral sau accidente rutiere. Aceste informații trebuie prezentate cu atenție, deoarece cele mai clare dovezi privind creșterea riscurilor imediate se referă la trecerea la ora de vară, în primăvară, când oamenii pierd o oră din intervalul disponibil pentru somn. Declarația AASM publicată în 2020 arată că tranziția de primăvară este asociată în unele cercetări cu evenimente cardiovasculare, tulburări de dispoziție și accidente rutiere. În analiza actualizată din 2024, organizația explică faptul că pierderea somnului și dereglarea temporară a ritmului circadian pot contribui la aceste efecte.

În cazul trecerii la ora de iarnă, situația este diferită. Ora suplimentară poate reduce presiunea lipsei de somn pentru unele persoane, iar datele nu susțin ideea că riscurile identificate primăvara se repetă automat în octombrie. Acest lucru nu înseamnă că schimbarea de toamnă este lipsită de orice efect, ci că nu trebuie confundate concluziile cercetărilor despre cele două tranziții. Persoanele cu boli cardiovasculare sau alte afecțiuni cronice ar trebui să își respecte tratamentul și recomandările medicale, fără să modifice orele de administrare a medicamentelor doar pe baza unor informații generale despre schimbarea orei.

Vitamina D la copii toamna și iarna. Când au nevoie de suplimente, ce doze recomandă medicii și ce greșeli trebuie evitate

Cum sunt afectați copiii de trecerea la ora de iarnă

Pentru părinții copiilor mici, schimbarea orei poate deveni vizibilă chiar din prima dimineață. Un copil care se trezea în mod obișnuit la 07:00 poate începe să se trezească la 06:00 după noul ceas. Nu pentru că a dormit mai puțin în mod necesar, ci pentru că organismul său nu și-a adaptat încă ritmul. La fel, seara poate deveni somnoros mai devreme, iar dacă familia încearcă să păstreze imediat ora obișnuită de culcare, copilul poate deveni agitat sau iritabil.

American Academy of Pediatrics (AAP), prin platforma sa oficială HealthyChildren.org, explică faptul că schimbarea orei din toamnă îi poate determina pe copiii mici să obosească înaintea orei obișnuite de culcare și să se trezească mai devreme dimineața. Pentru adolescenți, tranziția poate fi mai ușor de gestionat. În această etapă de dezvoltare, ritmul biologic al somnului tinde să se deplaseze către ore mai târzii, astfel încât posibilitatea de a dormi dimineața mai mult poate fi binevenită. Totuși, reacțiile diferă, iar un adolescent care doarme constant prea puțin nu își va rezolva problema printr-o singură oră suplimentară.

Câte ore ar trebui să doarmă un copil, în funcție de vârstă?

Durata suficientă a somnului este mai importantă pentru sănătate decât ora suplimentară câștigată în ultima duminică din octombrie. Potrivit recomandărilor American Academy of Sleep Medicine, prezentate și de CDC, copiii și adolescenții au nevoi diferite de somn în funcție de vârstă.

Copiii între 6 și 12 ani: 9–12 ore de somn în 24 de ore.
Adolescenții între 13 și 18 ani: 8–10 ore de somn în 24 de ore.

Somnul insuficient este asociat cu dificultăți de atenție, probleme de comportament și rezultate școlare mai slabe. CDC menționează și legături între lipsa cronică de somn și unele probleme de sănătate fizică și mintală. De aceea, dacă un copil devine mai iritabil după schimbarea orei, părinții ar trebui să observe nu doar ora la care adoarme, ci și durata totală a somnului și felul în care se simte pe parcursul zilei.

Cum pregătești copilul pentru schimbarea orei

Adaptarea poate fi mai ușoară dacă programul nu este modificat brusc. În zilele dinaintea trecerii la ora de iarnă, poți încerca să muți treptat ora de culcare și de trezire, precum și mesele sau somnul de după-amiază, cu aproximativ 10–15 minute mai târziu, dacă rutina copilului permite. De exemplu, un copil care adoarme în mod obișnuit la 20:00 poate fi culcat puțin mai târziu în zilele premergătoare schimbării. Scopul este ca trecerea la noua oră să nu creeze o diferență prea mare între programul familiei și cel biologic.

Nu este însă nevoie să forțezi copilul să rămână treaz dacă este evident obosit. Ajustările trebuie făcute în funcție de vârstă, temperament și nevoia reală de somn. După schimbarea orei, păstrează pe cât posibil ritualurile familiare de seară: baia, cititul, lumina redusă și o atmosferă liniștită înainte de culcare.

Expunerea la lumină naturală în prima parte a zilei poate ajuta la reglarea ritmului biologic. La fel de important este să nu transformi culcarea într-o negociere prelungită care îi agită și mai mult pe cei mici. În cazul bebelușilor, respectă semnalele de foame și somn și evită modificările bruște ale programului de hrănire doar pentru a-l potrivi cu noua oră.

De ce ne poate afecta dispoziția faptul că se întunecă mai devreme

Una dintre cele mai vizibile consecințe ale trecerii la ora de iarnă este că se va întuneca mai devreme după ceas. Dimineața vom avea lumină naturală mai devreme, iar seara apusul va fi, în termeni de oră civilă, cu aproximativ o oră mai devreme decât înaintea schimbării. De fapt, schimbarea ceasurilor nu scurtează ziua astronomică. Durata luminii naturale scade treptat toamna din cauza mișcării Pământului în jurul Soarelui și a înclinării axei sale.

Modificarea orei schimbă însă felul în care această lumină se suprapune peste programul nostru. Pentru cineva care termină serviciul spre seară, poate deveni mai dificil să iasă la plimbare sau să facă mișcare în lumina zilei. Iar această schimbare poate influența obiceiurile zilnice și starea de spirit. Lumina naturală joacă un rol important în reglarea ritmului circadian. De aceea, specialiștii în medicina somnului recomandă expunerea regulată la lumină în prima parte a zilei.

Există și persoane care resimt mai puternic reducerea sezonieră a luminii, inclusiv cele predispuse la tulburare afectivă sezonieră. Totuși, această afecțiune nu trebuie confundată cu o simplă stare de oboseală după schimbarea ceasurilor. Dacă tristețea, pierderea interesului pentru activitățile obișnuite sau alte simptome emoționale persistă și îți afectează viața de zi cu zi, este important să discuți cu un specialist.

6 lucruri care te pot ajuta să te adaptezi mai ușor la ora de iarnă

1. Păstrează un program cât mai constant de somn. Încearcă să te culci și să te trezești la ore apropiate de la o zi la alta. Corpul răspunde mai bine unui ritm previzibil decât schimbărilor frecvente de program.

2. Profită de lumina naturală de dimineață. Deschide perdelele după trezire și, dacă ai posibilitatea, petrece puțin timp afară în prima parte a zilei. Lumina este unul dintre cele mai importante semnale pentru reglarea ceasului biologic.

3. Nu transforma ora suplimentară într-o noapte mai scurtă. Faptul că ceasul se dă înapoi nu este un motiv să amâni foarte mult culcarea. Beneficiul dispare dacă folosești ora câștigată pentru a reduce somnul.

4. Limitează cafeina spre sfârșitul zilei. Cafeaua, băuturile energizante și alte produse cu cafeină pot îngreuna adormirea, mai ales în perioada în care încerci să îți reglezi programul.

5. Redu stimularea înainte de culcare. Lumina puternică, activitățile solicitante și utilizarea prelungită a ecranelor pot face mai dificilă pregătirea pentru somn. O rutină liniștită de seară îi poate ajuta atât pe adulți, cât și pe copii.

6. Ai răbdare cu perioada de adaptare. Dacă te simți mai obosit în primele zile, încearcă să îți organizezi activitățile astfel încât să ai suficient timp de odihnă. Dacă ești somnolent, evită șofatul sau activitățile care necesită vigilență maximă.

Aceste măsuri sunt în concordanță cu recomandările CDC și ale specialiștilor în medicina somnului privind regularitatea programului, expunerea la lumină și prevenirea oboselii.

Se renunță la schimbarea orei în România?

Discuția despre eliminarea schimbării sezoniere a orei continuă de mai mulți ani în Uniunea Europeană.

Parlamentul European a susținut în 2019 o propunere privind renunțarea la schimbările obligatorii de oră, însă procesul legislativ nu a fost finalizat printr-o decizie care să elimine sistemul actual.

Prin urmare, România continuă să treacă la ora de vară și la ora standard, potrivit calendarului european.

Comisia Europeană a publicat deja și calendarul perioadelor de vară pentru anii 2027–2031, ceea ce confirmă că schimbările sezoniere rămân programate în cadrul normelor în vigoare.

Interesant este că organizațiile medicale care au analizat efectele schimbării orei susțin tot mai frecvent păstrarea unei ore standard permanente.

American Academy of Sleep Medicine și British Sleep Society au formulat recomandări în acest sens, argumentând că ora standard este mai bine aliniată cu ritmul biologic uman, în special prin expunerea la lumină naturală dimineața.

Totuși, stabilirea orei oficiale este o decizie de politică publică, în care intră și considerente economice, sociale și de organizare.

Ora de iarnă 2026: Ce merită să reții înainte de 25 octombrie

În noaptea de 24 spre 25 octombrie, România dă ceasurile înapoi cu o oră. Vom avea o duminică de 25 de ore, dimineți mai luminoase după ceas și seri în care întunericul va veni mai devreme.

Pentru unii, schimbarea va trece aproape neobservată. Pentru alții, mai ales pentru familiile cu copii mici, primele dimineți pot începe mai devreme decât și-ar dori.

Cercetările arată că ritmul circadian este influențat de programul de somn și de expunerea la lumină, dar nu toate efectele atribuite schimbării orei au aceeași susținere științifică. Riscurile mai serioase identificate în studii privesc în special tranziția de primăvară, când pierdem o oră de somn.

În octombrie, cea mai utilă abordare este să păstrăm o rutină previzibilă, să ne odihnim suficient și să acordăm atenție felului în care reacționează organismul.

Ora se schimbă într-o singură noapte. Corpul poate avea nevoie de câteva zile pentru a se obișnui, iar cel mai bun lucru pe care îl putem face este să îi oferim somn suficient și un program pe cât posibil constant.

Surse medicale și instituționale