Ce-ar fi daca timp de cateva minute te-ai gandi la urmatoarele scenarii. Care dintre ele te-ar face cel mai fericit?
- Calci o camasa si te gandesti la calcarea unei camasi.
- Calci o camasa si te gandesti ca te plimbi intr-o zi insorita.
- Vizitezi Luvrul, stai in fata unui Monet si te lasi purtat de frumusetea sa.
- Vizitezi Luvrul, stai in fata unui Monet si incerci sa ghicesti care este cel mai bun restaurant pentru a lua cina.
Ai putea fi surprins, insa pentru a fi fericit, oamenii de stiinta spun ca ar trebui sa te afli in prima ori in cea de-a treia situatie.
Psihologii de la Harvard Matthew Killingsworth si Daniel Gilbert au descoperit ca o minte care hoinareste este o minte nefericita. Oamenii sunt mai fericiti atunci cand gandurile si actiunile sunt aliniate, chiar si atunci cand este vorba despre calcatul unei camasi.
Echipa lor de cercetare a dezvoltat un program pentru un smartphone care sa faciliteze „exprimarea fericirii”. Adica, la anumite momente in timpul unei zile, telefonul unui participant il va atentiona si ii va prezenta un chestionar scurt legat de cat de fericit este, ce face si daca se gandeste la ceea ce face.
Citeste si: 8 obiceiuri care iti fura fericirea
Publicat in revista Science, studiul explica: „Am dezvoltat o tehnologie pentru telefonul mobil pentru a inregistra gandurile sentimentele si actiunile participantilor la studiu si am descoperit ca:
1) oamenii se gandesc la ce nu se intampla aproape le fel de des ca la ce se intampla si
2) procedand astfel vor fi nefericiti”.
Ce altceva au mai descoperit oamenii de stiinta?
Fericirea este predictibila
Prezenta mentala (potrivirea dintre gand si actiune) este un prevestitor al fericirii. Asadar, putem prezice daca o anumita persoana ar putea fi mai fericita acasa aruncand gunoiul, dacat daca s-ar afla pe un vas de croaziera, insa dorindu-si sa se afle in Alpi la schi.
Articolul lui Paul Deger, Predinctia fericirii subliniaza urmatoarele: „Suntem capabili sa intelegem cauzalitatea care genereaza fericirea ori suferinta”.
Lasand stiinta deoparte, sa ne imaginam o situatie reala si sa vedem daca ajungem la aceleasi concluzii.
Exemplul oferit de Deger:
Stiai ca repetarea la nesfarsit in gand a unei dispute te poate face sa scrasnesti dintii si, daca nu te opresti, vei avea dureri de cap? Exista cateva modalitati prin care aceasta situatie poate avea loc:
– Intri pe pilot automat
„Cand ne aflam pe pilot automat pierdem din vedere conditiile de mediu si ne concentram doar pe rezultatele negative, ceea ce ne lasa impresia ca nu avem niciun control asupra starii de fapt”. Acesta este un drum fara iesire, motiv pentru care vei suferi consecintele.
– Apelezi la intelegere pentru a „invita o largire a constientei pentru a deslusi subtilitatile conditiei initiale ce a dus la suferinta sau fericire”.
Acum poti observa scrasnetul dintilor si ceea ce se intampla in mintea ta. Aceasta este cale care iti ofera oportunitatea de a alege. „Pot alege obisnuinta (precum scrasnetul dintilor) care aduce doar suferinta. Ori as putea alege altceva (ma concentrez pe respiratie) si vad daca fericirea poate fi gasita in acest moment”.
Nu rata nici: Vrei o casnicie fericita? Urmeaza aceste 6 ponturi dovedite stiintific
Este posibil sa-ti imbunatatesti viata prin schimbarea modului de gandire
Psihologul Rick Hanson spune: „Atentia este precum lumina si aspiratorul: lumineaza ceea ce ne intereseaza si apoi aspira totul in creier”.
Articolul lui Paul Deger se concentreaza pe un singur aspect al atentiei – folosirea constientei pentru a elimina suferinta – in special cea care vine din concentrarea pe rezultatele negative ale unei situatii.
Insa atentia/concentrarea nu se opresc aici.
Cercetarile au aratat ca practicile contemplative, precum meditatia pot, la propriu, schimba creierul. Creierul nostru se schimba odata cu experienta si oamenii devin mai buni odata cu practicarea unei anumite activitati. Legaturile neuronale devin mai puternice, iar odata cu trecerea timpului devin automate si activitatile respective sunt facute fara nici cel mai mic efort. Cea mai buna modalitate de schimbare a creierului este comportamentul si nu meditatia.
Sursa: mindbodygreen.com
Photo by Andre Furtado from Pexels