Poate ai fost și tu neauzit(ă) în copilărie, dar ai înghițit tot.
Poate tu nu-ți permiți azi să fii sincer(ă) cu furia ta, iar el o exprimă pentru amândoi.
Ai acceptat prea multe, ai tăcut prea des, ți-ai pus nevoile pe ultimul loc. El vine să strige exact acolo unde tu ai tăcut.
Și poate nici acum nu știi cum să porți un dialog real cu sufletul tău, pentru că ți-a fost teamă să simți.
Ce spune mintea:
„Mă provoacă. Nu mă respectă. Nu știe cât fac pentru el. Îmi răspunde urât. Nu mai pot!”
Mintea cere control. Vrea siguranță. Se teme să nu-și piardă autoritatea.
„Tu ai uitat de tine. Ai uitat să fii liber(ă). Ai lăsat reguli străine să-ți taie bucuria. Privește-l pe copilul tău cum luptă pentru ceva ce și tu ai pierdut: dreptul de a fi autentic.”
E o energie nouă care NU mai acceptă compromisuri fără suflet.
Exemplu:
E o ușă spre tine.
Și dacă o deschizi cu sinceritate, poți să devii nu doar un părinte mai conștient, ci un suflet mai liber.
Ce îți oglindește un copil agresiv?
1. Furia ta reprimată
– Acea furie pe care n-ai avut voie s-o simți.
– Acea revoltă pe care ai îngropat-o ca să fii „cuminte”, „acceptat(ă)”, „responsabil(ă)”.
– Acea durere transformată în muțenie, care acum se manifestă la exterior prin el.
2. Modul în care te tratezi pe tine
– Te judeci? Te cerți? Îți spui „nu sunt suficient(ă)”?
– Îți ignori nevoile, te forțezi, te sacrifici?
Agresivitatea copilului poate oglindi un dialog interior dureros pe care îl ai constant cu tine.
3. Lipsa limitelor sănătoase în relația voastră
– Poate i-ai oferit tot, dar fără structură.
– Poate ai confundat iubirea cu indulgența.
– Sau poate ai fost prea autoritar(ă), și el urlă după spațiu.
– Poate în neamul vostru bărbații au fost oprimați sau umiliți.
– Poate femeile au tăcut și s-au conformat.
„Trebuie să-l corectez.”
„Nu e normal să se poarte așa.”
„Am greșit undeva.”
„Nu știu ce să mai fac.”
Mintea caută soluții rapide, vrea să oprească disconfortul.
Ce nu ți s-a spus niciodată ESTE CĂ:…
copilul agresiv nu e rău. E rănit.
1. Adolescentul tău te urăște uneori. Și e normal.
Nu pe tine, omul. Ci pe imaginea de autoritate, pe „gardianul” care îi limitează libertatea.
Nu personaliza. Nu-l întreba „Cum poți vorbi așa cu mine, după tot ce am făcut pentru tine?”
Spune-i:
(Validează emoția, reglează comportamentul.)
2. Când țipă la tine, îți cere să-l vezi cu adevărat.
Țipătul e ultimul strigăt de ajutor înainte de a se închide în el.
Răspunde cu tăcere. Nu cu morală.
După furtună, spune:
(Refuză violența fără să refuzi copilul.)
3. Când se închide în cameră, nu e leneș sau indiferent. Se protejează.
Lumea îl doare. Școala îl presează. Social media îl compară.
În loc de „Ieși odată de acolo și fă ceva cu viața ta!”, spune:
(Creezi poduri prin gesturi mici, nu prin presiune.)
4. Când te contrazice, nu e neapărat lipsit de respect. Caută să-și construiască gândirea.
În loc să spui: „Taci, că tu n-ai trăit!”, spune:
Respectul se naște din curiozitate, nu din impunere.
5. Dacă vrei să te asculte, încetează să dai lecții. Începe să împărtășești povești.
Nu mai spune: „Și eu am fost adolescent, știu cum e.”
Spune:
(Autenticitatea ta îl inspiră mai mult decât sfaturile tale.)
6. Dacă e agresiv, întreabă-te: cum arată tonul tău în fiecare zi? Cum te porți cu tine?
În loc să zici: „Nu mai ridica tonul la mine!”, întreabă-te:
Nu-l ține pe loc. Nu-l trage înapoi. Lumină-i calea dintr-un punct stabil.
Reflectă-i emoțiile, nu le respinge. Nu-l opri din a simți, dar ajută-l să învețe să-și gestioneze trăirile.
Nu te coborî în luptă de orgolii. Dacă tu rămâi calm(ă), e ca și cum ai oferi un container sigur în care poate să-și verse haosul fără să se simtă abandonat.
Ce parte din mine are nevoie să țipe, să controleze, să fie ascultată fără să asculte?
De multe ori, adolescenții scot la lumină copilul interior al părinților. Vindecarea începe cu tine.
Te mai poate interesa si urmatoarele articole ale autorului:
Responsabilitatea SACRĂ a unui părinte CONȘTIENT
De ce copilul tău nu este al tău?
RĂNILE NESPUSE ALE PĂRINȚILOR se transferă energetic!
Copilul gras cu telefonul în mână nu e pierdut. E Profetul unei lumi noi
Părinții biologici sunt doar decorul. Lecția este despre tine
De ce face copilul meu asta? De ce nu ascultă? Și tu crezi ca ești sabotat de copilul tău?
Ruperea lanțului transgenerațional – când în sfârșit alegi să fii Tu
Vrei bani, dar nu te întrebi ce sunt cu adevărat banii pentru tine?
