Nu este neobisnuit pentru un copil trecut de cinci ani sa ude patul sau chilotelul cand si cand, chiar si dupa ce s-a obisnuit de ani buni sa foloseasca toaleta. Poate fi o surpriza si chiar o usurare pentru parinti sa afle ca acest lucru nu este neobisnuit si nu indica neaparat o mare problema. Dar daca copilul face pipi in pat mult mai frecvent, inseamna ca are o tulburare a copilariei numita enurezis.
Ce este enurezisul nocturn?
Enurezisul nocturn se defineste ca urinatul involuntar in timpul noptii, de doua sau trei ori pe saptamana la un copil de 5-6 ani sau cel putin o data pe saptamana la un copil mai mare de 6 ani. Un copil care are enurezis primar este cel care nu a fost uscat noaptea pe o perioada de mai mult de 6 luni, in timp ce copilul cu enurezis secundar este cel ce are episoade ocazionale de udat noaptea patul, dupa ce minim 6 luni nu a avut deloc aceasta problema. Enurezisul de zi este definit ca urinatul involuntar pe timpul zilei, la o varsta la care in mod normal controlul asupra urinatului este instalat, deci aproximativ in jurul varstei de 3-4 ani. Aceasta forma de enurezis are alte cauze decat cele ale urinatului noaptea, asadar si tratamentele date de medici difera.
Citeste si Cum sa invatam copilul la olita? Trucuri care chiar functioneaza
Cand un copil face pipi in pat noaptea nu inseamna ca in mod deliberat el este lenes si nu se duce la toaleta.
Este foarte important de stiut ca atunci cand un copil uda patul noaptea, fie ca este enuretic sau nu, parintele nu are voie sub nicio forma sa il invinovateasca, sa il certe, sa il pedepseasca sau umileasca. O reactie furioasa a parintelui poate sa afecteze grav respectul si imaginea de sine a copilului, ba chiar sa inrautateasca problema lui, in loc sa o rezolve.
Copiii care isi uda patul noaptea frecvent trebuie sa fie examinati cu atentie de catre medic. Un examen medical poate lamuri cauzele, poate stabili daca cu adevarat copilul are enurezis si sa identifice tipul de enurezis ca sa ii dea tratamentul potrivit.
Este enurezisul o problema serioasa de sanatate?
Enurezisul este considerat o afectiune benigna (adica nu e o amenintare pentru sanatate) care de cele mai multe ori se rezolva de la sine, desi in unele cazuri poate dura ani de zile pana sa dispara complet, in cazul celui nocturn. Oricum, desi deseori enurezisul este considerat superficial drept o problema minora, ea uneori poate duce la consecinte sociale si psihologice serioase pentru copil, daca familia nu o trateaza corespunzator, cu tact, blandete, afectiune.
Copilul poate suferi de rusine, vina, lipsa de respect de sine, anxietate, pierderea locului sau in familie si se va adapta mai greu in colectivitate, considerandu-se in mintea lui diferit de ceilalti copii, daca familia are o atitudine negativa fata de el.
Asadar este foarte important ca parintii sa inteleaga prin ce trece copilul in mintea si sufletul sau si sa ii ofere un sprijin practic, eficient, alaturi de indicatia medicului specialist. Rabdare, sprijin si o atitudine pozitiva sunt aspecte cruciale pentru un tratament de succes. De fapt, udatul patului se rezolva de foarte multe ori de la sine de indata ce anxietatea copilului si a parintilor se diminueaza, dupa ce ei inteleg ca aceasta tulburare nu este nici grava si nici rusinoasa.
Ce cauzeaza enurezisul nocturn?
Cauza exacta a enurezisului nu a fost inteleasa complet, desi exista o serie de factori care contribuie la aparitia si intretinerea acestei tulburari. Studiile au aratat ca in unele cazuri mostenirea genetica joaca un rol; copiii ai caror parinti au avut in copilarie acest tip de tulburare au sanse mai mari sa o mosteneasca si ei.
Alte tipuri de enurezis (cum ar fi cel de zi sau cel in care copilul urineaza involuntar si ziua si noaptea) pot fi cauzate de o disfunctie a vezicii urinare, inclusiv de o infectie urinara.
Este foarte important ca parintele sa identifice daca exista si alte simptome la urinare, daca urina este tulbure sau cu sange sau urat mirositoare, daca copilul urineaza mai des decat in mod obisnuit. In acest caz, e foarte posibil sa existe o infectie urinara care trebuie diagnosticata corect prin urocultura cu antibiograma, pentru a i se administra antibioticul cel mai eficient la bacteria raspunzatoare de infectia urinara.
Uneori enurezisul este legat si de constipatie.
Iar recent studiile au sugerat si faptul ca la unii copii enuretici exista o secretie diminuata de hormoni antidiuretici in timpul noptii, comparativ cu copiii care raman uscati pe durata noptii. Acest hormon este responsabil pentru reglarea productiei de urina in corp.
In multe cazuri, factorii psihologici precum stresul joaca un rol important in declansarea sau agravarea enurezisului. Specialisti in psihologia copilului sunt de parere ca acest fenomen poate aparea la copiii care se simt inhibati de unul dintre parintii lor, au o teama puternica de autoritate, temandu-se ca nu se ridica la nivelul asteptarilor acestora. La aceste concluzii a dus cazuistica de copii a mai multor psihologi din tari diferite.
Factorii psihologici in enurezis sunt diversi, printre ei regasim manierele educationale rigide, teama si anxietatea copilului la introducerea fortata intr-o colectivitate, schimbarea domiciliului si a conditiilor de locuit, insuccese sau frustrari, gelozie fata de un frate sau sora, existenta unor conflicte in familie.
Cu atat mai mult, rolul parintilor este crucial. Ei trebuie sa se apropie si mai mult de copil si sa afle, mai in joaca mai in serios, care sunt temerile copilului si sa ii demonteze falsele perceptii din mintea sa, sa il asigure ca el creste intr-un mediu familial in care este iubit, pretuit si respectat pentru cine este, nu pentru ce face sau ce spune.
Exista un tratament?
Desi nu exista o vindecare evidenta si clara pentru enurezis, vestea buna este aceea ca se vindeca de la sine cu timpul. Oricum, exista strategii care pot ajuta rezolvarea problemei mai devreme decat mai tarziu si cu efecte negative mai mici – desi in absolut toate cazurile, rolul esential in vindecare il au parintii cu suportul si exercitiul rabdarii practicat zi dupa zi cu copilul.
Strategiile de tratament includ abordari motivationale cum este sistemul de recompensa in care copilul primeste reintariri pozitive de la parinti pentru noptile uscate (cum ar fi laude sau privilegii suplimentare); modificari de comportament cum ar fi un sistem de alarma de enurezis care incet-incet conditioneaza gradat copilul sa anticipeze nevoia de a urina inainte de a uda patul; sau tratament cu medicamente care il pot ajuta sa controleze udatul patului, dar doar in cazuri exceptionale se recurge la el. In cazurile in care enurezisul este asociat cu constipatia, evident ca problema se rezolva tratand cu succes constipatia copilului prin alimentatie si sport.
Alte sfaturi practice ce se mai dau parintilor includ restrictia de lichide date copilului inainte de culcare cu cel putin 2-3 ore, sa il puna pe copil la urinat inainte de a se culca, dar si exercitii pentru vezica urinara.
Aceste strategii de tratament pot fi folosite impreuna sau separat, una dupa alta sau in combinatii, depinzand de tipul de enurezis diagnosticat si de cazul particular al copilului. Cel mai bine este ca parintele sa coopereze cu medicul pentru a nu fi singur in rezolvarea acestei disfunctionalitati temporare a copilului sau.
Imagine de Rashed Khan de la Pixabay