Școlari/Educație sexuală

De ce se masturbeaza copiii si ce poti face tu?

Cand un parinte isi surprinde copilul ca se scarpina in ureche prea mult, ii spune linistit sa se potoleasca ca poate sa faca o infectie neplacuta la ureche. Cand un parinte isi surprinde copilul ca se joaca cu organele sale genitale prea mult, brusc apar vinovatii, suspiciuni, intrebari, ganduri subconstiente, acuze, amenintarea copilului in unele cazurisi asta chiar daca stim la nivel rational ca este un comportament incadrat in limite normale. Mai mult, evitam sa discutam subiectul, ne prefacem ca aceste lucruri nu s-au intamplat. De ce avem aceste complexe si sentimente puternice cand vine vorba de masturbare?

 

Majoritatea copiilor incep sa isi exploreze zona genitala cam de cand realizeaza ca nu mai sunt bebelusi, ci fetite sau baietei. Tocmai cand incepem sa ne obisnuim cu gandul ca gata, nu mai avem un bebelus, ne confruntam brusc cu imaginea baietelului care isi descopera erectia sau a micutei si dragalasei fetite care isi misca soldurile in sus si in jos pe perna si are o privire incantata, cu ochisorii sclipindu-i de placere. Cat de prost ne simtim si cum nu stim ce sa facem sau sa spunem!!

Nu suntem inca pregatiti sa ne privim copilasii inocenti ca pe viitori adolescenti maturi sexual, iar toate astea se izbesc de propriile noastre trairi complicate despre propria sexualitate. Nu e de mirare ca apar asemenea confuzii in mintea noastra.

Daca totusi ne detasam si analizam la rece, ne putem da seama ca are sens ca cei mici sa doreasca sa isi cerceteze propriul corp. Cand ei incep sa invete importanta de a se duce la toaleta si de a nu mai face pe ei, e normal sa anticipam ca vor fi la fel de curiosi sa descopere tot ce se afla in zona aceea a corpului lor pe care atata vreme au avut-o ascunsa in spatele scutecelor. Baietii se vor juca cu penisul lor. Fetele isi vor pune degetelele in zona vaginala si uneori e posibil sa insereze si obiecte. Multi copii vor folosi orice ocazie ca sa repete acest gest pe care ei nu il considera nici rau, nici rusinos, indiferent daca parintii ii vad sau nu. Aceasta explorare le produce placere, asa cum fiecare dintre noi stim.

Multi copii in jur de doi ani si mai mult vor repeta acest gest ce poate deveni obicei. Desi in multe carti de parenting el se numeste „masturbarea copilariei”, totusi, cand vine vorba de copii asa de mici, nu e cazul sa folosim acest termen. Ei fac gestul pentru ca pur si simplu le genereaza o placere nevinovata. Masturbarea in copilarie este un termen pe care e mai bine sa il folosim atunci cand copilul mai mare isi stimuleaza intentionat zona genitala acompaniindu-si gestul cu o fantezie cu tenta sexuala – este bine sa fiti pregatiti si pentru acest aspect in anii ce vin, cand copilul va creste.

Cand parintii se confrunta cu aceste situatii, se intreaba intre ei sau intreaba medicul daca este normal. Raspunsul specialistilor este: „Da, pana intr-un punct este normal, face parte din dezvoltarea fireasca a copiilor, nu trebuie sa fiti ingrijorati in acest sens”.

Cum sa procedeze parintii? Iata ce ne invata specialisti medici pe drgreene.com

1.    Nu te panica. Desi ideea ca cel mic al tau se tot joaca cu organele sale genitale te face sa te simti inconfortabil, aminteste-ti ca masturbarea este ceva normal. Nu ii provoaca vreo boala, suferinta, nu are nici un risc pentru el si nici nu iti va transforma odorul intr-un maniac sexual. „Un copil la varsta de 2-3 ani se poate masturba chiar pana la orgasm” spune dr Zweiback, „poate sa aiba fata rosie, sa ofteze la final, ca un om mare. Dar nu este ceva pentru care sa fim ingrijorati”.

2.    Constientizeaza ca aceste gesturi anunta viitoarea adolescenta si sexualitate a copilului tau. Multi numesc aceasta perioada „teribilii doi ani” si asteapta sa treaca mai repede. Gresit. In timp ce aceste luni sunt, o da, dificile, in egala masura iti ofera o experienta pretioasa si unica de parinte.

3.    Aminteste-ti ca unul din rolurile importante ale unui parinte este sa isi invete copilul despre sexualitatea sanatoasa. Sigur ca fiecare parinte in parte are alte conceptii despre ce inseamna sexualitate sanatoasa. Fiecare stie ce a facut cu propriul sau corp sau cum si-a descoperit sexualitatea si ce a gandit mereu despre ea in urma cu ani si ani. Totusi, e de datoria ta sa comunici deschis cu copilul pe masura ce trec anii. In functie de atitudinea ta, copilul isi poate accepta si iubi propriul corp sau, din contra, si-l poate respinge, considerand la maturitate sexul ca fiind ceva dezgustator si gresit, fara sa stie de unde i se trage.

4.    Indiferent de propriile tale valori pe tema asta, invata-ti copilul ca sexualitatea sanatoasa nu este nici murdara, nici vulgara, nici gresita. Ca sa ii poti transmite valori solide de viata, trebuie sa mentii culoarul comunicarii si al respectului reciproc deschis intre tine si copilul tau. Nu incerca sa ii stopezi copilului aceasta parte normala de descoperire si explorare, speriindu-l, amenintandu-l sau certandu-l ca a facut ceva rau sau rusinos.

5.    Daca copilul isi face un obicei din a se masturba, mai degraba e de datoria ta sa gasesti motivele din spate decat sa ii ceri sa inceteze. Este copilul foarte agitat, nervos si tensionat in general sau de la scoala din moment ce isi cauta o forma de alinare, mangaiere de sine? Cumva cei din jurul lui reactioneaza exagerat cand il vad si ca atare ii intaresc obiceiul pentru ca apare tentatia fructului oprit? Poate copilul are o infectie urinara care ii genereaza in zona genitala mancarimi sau usturari si il determina sa recurga la acest gest. Poate copilul e prea plictisit, singur si insuficient stimulat in activitati specifice varstei lui?

6.    Cand iti vezi copilul ca se joaca cu organele genitale, prefa-te ca nu l-ai vazut, ca sa minimalizezi impactul gestului asupra ta. Incearca sa ii distragi atentia cu o activitate noua si interesanta pentru el. Trebuie sa ai o reactie cat se poate de nonsalanta. (Daca iesi din camera intr-un suflet, indignata si suparata, nu inseamna ca esti subtila sau ca obtii ceva bun pentru copil). Trebuie sa ii comunici prin actiunile si vorbele tale ca el, copilul, si corpul lui sunt foarte normali, dar ca exista o intreaga lume de descoperit si explorat care il asteapta.

7.    Chiar daca stii ca este normal si ca multi copii o fac, pesemne ca tot te simti jenata cand copilul se tot atinge singur „acolo”. Muta-i atentia in alta parte, la un joc. Nu incerca sa ii interzici copilului in mod direct sa nu se mai joace genital sau masturbeze. Este modul sigur de a-i transmite indirect ca trebuie sa continue: o placere interzisa devine pentru ei o obisnuinta pe care o vor practica pe ascuns de tine oricum.

8.    Uita-te la tine insati. Crezi sau nu, pericolul cel mai mare pentru psihicul copilului este propria ta reactie la masturbarea lui. „Daca te deranjeaza in asemenea hal masturbarea, asta spune mai multe despre propria ta maturizare sexuala decat despre copilul tau. Multi oameni cresc cu sentimente conflictuale despre sex. Daca gasesti un grup, un loc unde sa poti vorbi despre ce simti si gandesti tu pe plan sexual, te poate ajuta sa gestionezi cu echilibru aceste situatii din familie acum si pe viitor”, spune dr Zweiback.

 

De ce se masturbeaza excesiv de mult unii copiii mai mari?

Copiii mai mari recurg la masturbare evident din nevoia de a-si oferi singuri o senzatie de placere. Asta se intampla cand copilul este singuratic sau nesigur pe el sau cand este neglijat de parinti si el cere atentie.

Cand copilul creste si continua sa se masturbeze, deci nevinovata explorare de la 2-3 ani persista si devine obicei, parintii de regula se simt foarte jenati si au o reactie pur emotionala, nedorind sa creada ca al lor copil are acest comportament. In plus, si ei au propria parere formata despre masturbare, au auzit tot felul de mituri si cred ca este daunatoare pentru dezvoltarea sexuala viitoare a copilului. Este important sa retinem ce spun specialistii: masturbarea nu are efecte secundare fizice sau mentale decat daca este practicata excesiv. Iar asta pentru ca in copil exista frica de a fi prins si facut de ras, iar aceasta frica creeaza o vie stare de anxietate, care poate duce la nevoia unei terapii sau consilieri specializate.

 

In furtuna ta de emotii si opinii contradictorii si controversate pe aceasta tema, iata 5 lucruri pe care e bine sa le retii, ca sa poti reactiona atunci cand trebuie in cunostinta de cauza, echilibrat, pentru binele copilului:

 

1. Doar masturbarea dusa la extrem este un dezechilibru de comportament  

Studiile ne incurajeaza sa ignoram masturbarea copiilor de varste fragede, altfel le dezvoltam vinovatii inutile. Doar cand copilul abuzeaza de acest gest de stimulare sexuala problema devine importanta, intrucat ii poate afecta viata sexuala viitoare, indepartandu-l de dorinta de a cunoaste tineri de sex opus si de a dezvolta relatii sexuale firesti, deoarece stie ca isi poate obtine oricand placerea singur.

 

2. Masturbarea poate fi un mesaj al lipsei de atentie parentala

Acest gest este practicat intens mai mult de copiii care vin din familii destramate sau care se simt total neglijati de parintii lor, care nu au absolut deloc timp pentru ei. Acesti copii nu sunt doar foarte nesiguri pe ei, dar tanjesc dupa orice forma de atentie sau companie. Daca nu o primesc de la altii, si-o ofera singuri. Si daca le ofera placere, asa cum masturbarea sigur o face, atunci devine un obicei si este dificil sa ii determini sa renunte. Copilul pare ca se pierde si se adanceste din ce in ce mai mult in aceasta activitate si unii dintre ei o practica cu placere fara pic de frica sau rusine. Doar cand copilul este surprins spontan de cineva din familie care are si o reactie disproportionata sau cand gestul interfereaza cu restul vietii sale, ajunge in atentia prioritara a parintilor. Si din acel punct incolo apare sindromul de anxietate si teama in copil.

 

3. Ea poate fi declansata ca urmare a unui abuz sexual

Masturbarea ca obicei poate aparea la copiii mai mari din pricina problemelor din familie, a conditiilor proaste in care unele familii locuiesc, fara conditii corecte de dormit pentru copii; in astfel de cazuri apar oportunitati de abuz sexual asupra copiilor in unele familii. Se mai intampla ca unii copii mari sa caute placere agresand copiii mai mici. Sau uneori exista cate o ruda mai in varsta, frustrata, care cauta placeri oribile ca cele de a agresa sexual un copil. Cand un copil este introdus in acest tip de placere obtinuta prin stimularea fizica genitala ii este dificil sa renunte si daca nu o obtine de la altii, si-o ofera singur. Parintii inteligenti trebuie sa fie vigilenti la oamenii din jur care interactioneaza cu copiii lor. Oricand pot aparea persoane aparent de incredere care au tot felul de obsesii sau comportamente deviante sau bone ori ingrijitori dubiosi ai copilului. Deci, inca o dovada ca un motiv pentru care acest obicei persista la copiii mai mari este neglijarea lor de catre parintii care nu au timp sau disponibilitate de a se ocupa de copiii lor si de a fi la curent cu tot ce se intampla in viata lor.

 

4. Se simte copilul singur sau are interactiuni sociale limitate?

Intr-o familie normala, cu activitati normale, variate si corecte, nici un copil sanatos nu ajunge sa practice intens masturbarea fara un motiv. Insa daca el se simte foarte singur, daca nu are prieteni de joaca si nu are distractii, atunci aceasta situatie poate aparea. Daca parintii depisteaza ca se intampla asa ceva, e important sa isi petreaca mai mult timp cu copilul lor, sa il implice in sporturi sau alte activitati constructive, iar copilul nu va mai cauta placeri in comportamente ce au la baza devieri de la normal.

 

5. Cand apare nevoia unui psiholog pentru copil

Daca un copil este dus la o consultatie de specialitate pe tema masturbarii sale, intai de toate psihologul ii distrage mintea de la aceasta problema sugerandu-i un set de activitati fizice riguroase sau alte activitati distractive, cu scopul de a-i suprima instinctele de placere prin activitati fizice sanatoase. Consilierul il va reasigura pe copil ca este o faza trecatoare a copilariei sale si ca exista cai multiple de a iesi din ea. In unele cazuri, copilului i se vorbeste despre sex ca sa il ajute sa inteleaga ca acest instinct al sau nu este neaparat ceva murdar de care sa ii fie rusine, daca este gestionat corect si la varsta potrivita.

Apoi consilierul cauta sa descopere cauza reala din spatele obiceiului si il ajuta pe copil sa o depaseasca prin ore lungi de terapie. Iti poti ajuta si tu astfel copilul si doar daca te simti depasit si problema devine serioasa poti apela cu incredere la un specialist. Rolul vostru ca parinti este acela de a oferi copilului o atmosfera sanatoasa, iubitoare si sigura in care copilul sa infloreasca.

 

Vizualizări: 91514
 

Cuvinte cheie: ,