Când dorul de cineva drag trecut la cele veșnice devine apăsător, sufletul caută alinare în credință. Uneori, cuvintele nu pot cuprinde lipsa, dar o rugăciune sinceră poate aduce liniște și mângâiere. Dacă simți că inima ți-e grea de dor, rostește această rugăciune cu nădejdea că dragostea nu moare, ci trăiește dincolo de timp, în lumină și veșnicie.
Rugăciune când îți este dor de cineva care a murit
Doamne al vieții și al veșniciei,
În Tine sunt începutul și sfârșitul tuturor lucrurilor.
Astăzi vin înaintea Ta cu inima plină de dor,
Pentru cel (cea) pe care mi l-ai dăruit o vreme,
Și pe care l-ai chemat la Tine pentru odihnă veșnică.
Mi-e dor, Doamne, de glasul, zâmbetul și prezența lui (ei),
De toate clipele pe care le-am trăit împreună.
Dar știu că dragostea nu piere, ci se mută din lume în veșnicie.
Odihnește-l(o), Doamne, în lumina și pacea Ta,
Și dă sufletului său bucuria cea fără de sfârșit.
Iar mie, lasă-mi alinare în credința că ne vom revedea,
Și putere să port cu iubire dorul acesta,
Până în ziua în care toate lacrimile vor fi șterse.
Te rog, Doamne, fă din amintirea lui (ei) o binecuvântare,
Și din dorul meu — o rugăciune care urcă spre Cer.
Amin.