De ce am cedat nervos și am decis să devin minimalistă

Anul trecut a trebuit să mă mut.

Da, acum mi-a ieșit cu rimă, dar atunci a ieșit cu deranj!

Am avut de strâns, sortat, împachetat. Am numărat peste 50 de cutii cu diverse lucruri, în principal cărți, apoi zeci de obiecte, obiecțele, haine peste haine, pantofi, furculițe, farfurii, pahare și căni de cafea. Aparatele de bucătărie, materialele mele de pictură și rezultatul lor, tablourile de pe pereți, fantânile și micile decorațiuni Feng Shui, borcanele cu gem, muștar, murături, sticlele de vin (primite cadou), cosmeticele din baie si din alte locuri.

 

Matematica mutatului ne-minimalist

Ne-am mutat de la 3 camere mari, cu debara, la doua, mai mici, fără debara.Deja dă cu minus, nu?

Data trecută ne-am mutat cu o firmă, de data asta doar cu ajutor de la cumnatul meu (mulțumesc, Mircea!). De atunci am rămas nițel marcată (mi se zbate un ochi când mă gândesc că va trebui să mă mut din nou).

Partea bună și nedureroasă e că am economisit bani (neplătind o firmă); partea și mai bună, dar dureroasă, e că am învățat multe despre mine!

Prima și cea mai importantă lecție a fost că am prea multe lucruri. Care mă împiedică să mă mut minimalist. Să trăiesc minimalist. Să șterg praful minimalist (aici mă înțeleg doar femeile!)

Mă împiedică, pur și simplu. Și asta nu-mi place.

 

Cauza neminimalismului invaziv

Să nu credeți că nu donez des diverse lucruri – haine pe care nu le (mai) port, cadouri care nu mă reprezintă, cărți, etc. Însă nici eu n-am scăpat de infectarea cu virusul consumerismului și al acumulării de lucruri.

 

 

Citeste continuarea pe Simplitao.ro.

Dacă vrei să înveți mai multe despre cum să duci o viață mai echilibrată, mai împlinită în interior și mai sănătoasă, te așteptăm cu drag pe 4 martie