Familie-Părinţi/Casnicie si cuplu

Scrisoarea emotionanata a unui sot parasit de sotie

scris - jurnal - sfatulparintilor.ro - foter_com

Indiferent cat de mult se iubesc doi oameni este aproape imposibil sa nu se contrazica uneori, mai ales daca au si copii. Atunci cand amandoi partenerii muncesc din greu pentru binele familiei, stresul si frustrarea se pot dovedi greu de gestionat. Asadar, cand o sotie a simtit ca nu este apreciata de barbatul sau nu a mai vrut sa se certe cu el. A plecat avand ochii plini de lacrimi, lasandu-si copiii cu sotul, fara sa le spuna daca se mai intoarce sau nu. Dupa numai doua zile, barbatul i-a trimis urmatoarea scrisoare in care ii dezvaluia ce simte.

 

 

„Draga mea,

In urma cu doua zile ne-am certat foarte rau. Ma intorsesem epuizat de la munca. Era 8:00 p.m. si tot ce-mi doream era sa stau in fotoliu si sa privesc meciul.

Nici tu nu erai in cea mai buna forma, de fapt aratai obosita ca dupa o zi grea. Incercai sa adormi bebelusul in vreme ce copiii ceilalti se certau, iar eu nu am facut decat sa dau volumul mai tare la tv.

<Ai muri daca ai juca un rol mai activ in crestsrea copiilor?>, m-ai intrebat tu, in timp ce reduceai sonorul televizorului. <M-ai putea ajuta si pe mine mai mult acasa?>.

<Hei>, am spus eu intrand in defensiva. <Muncesc din greu cat e ziua de lunga pentru ca tu sa te relaxezi acasa toata ziua!>. Cearta a continuat in acelasi fel. Am spus lucruri teribile pe care mi-as fi dorit sa nu le fi rostit, iar tu ai urlat ca te-ai saturat de toate astea. Asa ca ai plecat din casa cu ochii in lacrimi, lasandu-ma pe mine sa am grija de copii.

Am fost obligat sa le dau sa manance si sa-i culc pe toti. Pentru ca nu te-ai intors in ziua urmatoare a trebuit sa-l sun pe seful meu sa-mi dea o zi libera pentru a a vea grija de copii.

M-am confruntat cu plansete si crizele de tantrum. Am alergat toata ziua prin casa asa ca n-am avut timp sa fac nici macar un dus.

A trebuit sa incalzesc lapte, sa ajut copiii sa se imbrace si, in acelasi timp, sa fac curat in bucatarie. A trebuit sa petrec intreaga zi fara sa vorbesc cu niciun adult. M-am confruntat cu imposibilitatea de a sta linistit si sa mananc relaxat intrucat a trebuit sa alerg dupa copii.

M-am confruntat cu senzatia de epuizare fizica si emotionala cand nu-mi doream decat sa dorm neintrerupt 20 de ore, insa m-am trezit dupa numai doua ore pentru ca bebelusul a inceput sa planga. Am trait doua zile si doua nopti ca tine si acum te inteleg.

Acum stiu ca esti epuizata. Stiu cat de multe sacrificii trebuie sa faci ca mama. Acum stiu ca este mult mai obositor sa ai grija de copii decat sa iei decizii economice intr-o mare corporatie.

Inteleg cat de frustrata trebuie sa fii pentru ca ti-ai sacrificat serviciul si libertatea financiara pentru a avea grija de copii. Inteleg cat de nesigura te simti acum ca securitatea ta financiara depinde de partenerul tau si nu de tine. Inteleg acum cat de greu trebuie sa fie sa nu poti iesi cu prietenii, sa faci sport sau sa dormi noaptea.

Inteleg acum cat de complicat poate fi sa fii inchis si sa fii obligat sa ai grija de copii in timp ce iti imaginezi ce ai putea face afara. Acum inteleg si de ce esti suparata cand mama critica modul in care cresti copiii nostri pentru ca nimeni din lume nu stie ce este mai bine pentru copiii decat mama lor.

Inteleg faptul ca a fi mama inseamna una dintre cele mai importante roluri din societatea noastra. Sa fii o persoana pe care nimeni nu o apreciaza, o respecta sau sa-si aminteasca de ea. Iti scriu aceasta scrisoare nu doar pentru a-ti spune ca imi lipsesti, ci si pentru ca nu mai vreau sa traiesc inca o zi fara sa-ti spun: <Esti puternica, faci o treaba excelenta si te admir din toata inima!>.”

Sursa: musingsofapoeticsoul.co

 

Vizualizări: 5162
 

Cuvinte cheie: , ,