Pe scena corporate actuală, lumina pică asupra valorilor cu greutate, precum incluziune, transparență și inovație. O problemă reală rămâne, însă, în culise, neadresată: discriminarea bazată pe vârstă (ageism).
Discriminarea bazată pe vârstă este o provocare omniprezentă la nivel global, pe care o vedem și în România. Ea își extinde rădăcinile și în domeniul profesional, afectând cariera, bunăstarea și productivitatea persoanelor de-a lungul generațiilor.
Termenul ageism a fost introdus de dr. Robert N. Butler în 1968, pentru a descrie atitudinea generala discriminatorie la adresa populației vârstnice.
„Am fost uimit de paralela cu sexismul și rasismul în ceea ce privește atitudinile negative față de vârstă. Este ca rasismul, este discriminarea bazată pe vârstă (ageism)!”, spunea Butler.
În timp, termenul a început să fie folosit pentru orice fel de discriminare pe baza vârstei, inclusiv în cazul copiilor, adolescenților, tinerilor și persoanelor în vârstă. Astăzi, discriminarea bazată pe vârstă te poate afecta indiferent de etapa de viață în care te afli, în forme mai mult sau mai puțin evidente, dar dăunătoare.
Discriminarea pe bază de vârstă este o problema structurală a societății actuale, cu efect pe termen mediu și lung. Pe de-o parte, unii se plâng că pensionarea este o problemă din punct de vedere economic, într-un context al îmbătrânirii populației, pe de alta, echivalarea permanentă a reușite și performanței cu tinerețea, ne împiedică să ne bucurăm de potențialul pe care persoanele îl au în a contribui semnificativ la bunăstarea societății. În loc să comunicăm intergenerațional, îi tragem pe linie moartă pe cei trecuți de o anumită vârstă.
Înțelegerea discriminării bazate pe vârstă
Organizația Mondială pentru Sănătate definește fenomenul ageism astfel: stereotipurile (cum gândim), prejudecățile (cum ne simțim) și discriminarea (cum acționam) față de ceilalți sau față de noi înșine în funcție de vârstă.
Conform aceleiași instituții, discriminarea pe bază de vârstă este învățată încă din copilărie. De la cele mai mici vârste, primești indicii despre cum sunt percepute și tratate persoanele de o anumită vârstă, urmând ca aceste idei să fie întărite în timp.
Discriminarea pe bază de vasta pătrunde în multe aspecte ale societății, inclusiv la locul de muncă, în familie, în relațiile sociale. În companii, fenomenul ageism variază de la practici discriminatorii explicite până la prejudecați subtile care influențează luarea deciziilor.
5 mituri frecvente despre vârstă în cultura românească
În societatea românească, există diverse mituri legate de vârstă, care pot influența modul în care percepi și interacționezi cu ceilalți. Un raport OMS arată că Romania înregistrează un nivel moderat, spre crescut, de idei discriminatorii bazate pe vârstă.
1. “Tinerii nu au experiență și nu pot face fata responsabilităților.”
Acest mit presupune că tinerii sunt lipsiți de experiență/potențial și nu pot aduce contribuții semnificative în mediul profesional. În realitate, mulți tineri sunt bine pregătiți, cu învățământ și experiență relevante. Generațiile tinere aduc, adesea, prospețime în gândire și inovație în diverse domenii.
2. “Persoanele în vârstă sunt incompetente tehnologic.”
Acest mit presupune că persoanele mai în vârstă nu sunt capabile să înțeleagă și să utilizeze tehnologia moderna. În realitate, mulți seniori se adaptează și au capacitatea de a învață tehnologii noi. Uneori, ei se dovedesc a fi la fel de competenți în utilizarea acestora, ca și generațiile mai tinere.
3. “Persoanele în vârstă nu pot învață lucruri noi.”
Acest mit sugerează că odată cu înaintarea în vârstă, capacitatea de învățare scade. Conceptul de neuroplasticitate arată, însă, că abilitatea de învățare persistă pe tot parcursul vieții. Dorința de a învăța noi abilitați sau cunoștinte nu este limitată de vârstă.
4. “Tinerii sunt lipsiți de respect față de autoritate.”
Acest mit presupune că tinerii nu au respect față de cei mai în vârstă sau față de autoritate, în general. În realitate, relațiile intergenerationale pot fi bazate pe respect reciproc și înțelegere, mai ales în cadrul relațiilor de mentorat. Mulți tineri caută consilierea persoanelor cu experiență de viață și profesională, dorindu-și să își poată exprimă, în același timp propriile idei.
5. “Persoanele în vârstă nu sunt interesate de schimbare sau inovație.”
Acest mit sugerează că persoanele mai în vârstă sunt rezistente la schimbare și nu sunt deloc deschise la inovație. În realitate, mulți seniori sunt implicați în comunități, organizații și proiecte care vizează schimbarea și îmbunătățirea societății. Ei rămân curioși cu privire la noi moduri de viață și noi idei, mai ales atunci când acestea vin dinspre persoane de încredere.
Combaterea acestor mituri este esențială pentru a promova o cultură a respectului și a colaborării între generații. Ca manager, este important să le recunoasti și în echipa ta și să valorizi contribuțiile fiecărei generații în funcție de valoarea lor obiectivă. Acesta este primul pas pentru a construi o cultură mai incluzivă și mai echitabilă în echipa/ele pe care le coordonezi.
Citește continuarea aici.
Clinica Aproape – Permite-ți să fii bine!
Tel: 0722187700Mail: contact@clinicaaproape.ro
Facebook: https://www.facebook.com/clinica.aproape
foto: Depositphotos.com