Când vezi că salariul nu mai acoperă toate ratele și cheltuielile de bază, nu e vorba de „eșec”, ci de un dezechilibru financiar care are soluții. Important este să nu te ascunzi și să nu lași frica sau rușinea să decidă în locul tău.
Mai jos ai un ghid concret, realist, ca să știi ce poți face – pas cu pas – înainte să se ajungă la executare silită sau la un stres continuu.
1. Pune pe hârtie situația reală (fără să „cosmetizezi” nimic)
Înainte să vorbești cu banca, ai nevoie de o imagine clară:
- Venituri lunare nete (tu + partener, dacă este cazul)
- Rate la bănci / IFN-uri / carduri de credit
- Cheltuieli fixe: chirie / întreținere, utilități, transport, mâncare, școală copii
- Cheltuieli variabile: ieșiri, abonamente, cumpărături „de impuls”
Întrebarea-cheie: câți bani îți lipsesc, de fapt, în fiecare lună? 200 lei? 800 lei? 1.500 lei?
Suma asta va conta enorm când negociezi cu banca (e diferența dintre „nu mai pot deloc” și „pot, dacă ajustăm condițiile”).
2. Nu te ascunde de bancă – contactul rapid îți dă șanse mai bune
În România, între prima zi de întârziere și executarea silită este un drum lung, cu multe etape intermediare. Băncile sunt obligate să încerce mai întâi soluții rezonabile de restructurare când clientul trece prin dificultăți financiare, înainte să pornească executarea silită.
De asemenea, multe bănci au proceduri dedicate pentru clienții cu probleme: amânare de rate, perioadă de grație, extinderea maturității creditului, consolidarea mai multor împrumuturi într-unul singur etc.
Ce să faci concret:
- Sună la bancă sau mergi în agenție înainte să ai întârzieri mari.
- Explică pe scurt situația: ți-a scăzut venitul, ai rate mai mari după creșterea dobânzilor, ai rămas fără job etc.
- Cere explicit: „Vreau să discutăm o restructurare / reeșalonare astfel încât să pot continua să plătesc”.
Cu cât reacționezi mai devreme, cu atât ai mai multe opțiuni.
3. Ce opțiuni ai, de obicei, cu banca
Nu toate băncile oferă aceleași soluții, dar, în practică, se folosesc câteva variante standard:
a) Restructurare / reeșalonare
Poate însemna:
- Extinderea perioadei de creditare → rata lunară scade
- Micșorarea temporară a ratei și mutarea diferenței spre finalul creditului
- Conversia creditului (de ex. din valută în lei sau alt tip de dobândă)
- Unele bănci oferă și consolidarea datoriilor: mai multe credite + carduri într-un singur credit, cu o singură rată lunară, de obicei mai mică.
b) Perioadă de grație (pauză la rate)
Pentru o perioadă limitată (de obicei 3–6 luni), poți amâna plata ratelor, total sau parțial. Ratele nu dispar, ci se redistribuie pe restul perioadei de credit, iar suma totală plătită poate crește ulterior.
E o soluție bună dacă treci printr-un șoc temporar (pierdere job, concediu medical, divorț etc.), nu dacă problema este structurală și venitul tău va rămâne mult timp mai mic.
c) Refinanțare
Poți încerca refinanțarea la aceeași bancă sau la o alta:
- dobândă mai mică
- perioadă mai lungă
- tip de dobândă mai potrivit (fixă vs. variabilă)
Refinanțarea poate fi utilă, dar ai grijă la costuri: comisioane, asigurări, notar, eventual garanții noi.
4. Biroul de Credit: ce înseamnă pentru tine
Dacă întârzii cu plata ratelor mai mult de 30 de zile, banca te poate raporta la Biroul de Credit, iar asta îți afectează scorul și șansele de a mai lua alte credite în viitor.
Și soluțiile de restructurare sunt, de regulă, raportate la Biroul de Credit. Unele bănci pot refuza acordarea de noi credite până se încheie perioada de monitorizare.
Pe românește: mai bine accepți o restructurare și îți protejezi locuința / situația actuală, chiar dacă îți limitează temporar accesul la credit, decât să ajungi la executare silită.
Cum economisești 100 de lei pe lună fără să simți că te strângi la buzunar
5. Ce poți ajusta tu, în buget
Negocierea cu banca nu are sens dacă, în paralel, nu ajustezi și cheltuielile.
a) Prioritizează plățile esențiale
În orice lună, ordinea ar trebui să fie:
- Mâncare și utilități de bază
- Chirie / rată la locuință
- Alte credite
- Restul (abonamente, ieșiri, cumpărături neesențiale)
Dacă plătești primul cardul de credit și abia apoi mâncarea, ai o problemă de priorități, nu doar de venit.
b) Taie temporar din „sângerările” mici
- abonamente la platforme pe care le folosești rar
- ieșiri dese la restaurant / comenzi de mâncare
- cumpărături „pentru că era la ofertă”
Sunt sacrificii neplăcute, dar pot elibera câteva sute de lei pe lună – exact ce îți lipsea ca să ții pasul cu ratele.
c) Caută surse suplimentare de venit
- job part-time / extra ore
- freelancing (traduceri, content, design, contabilitate, meditații etc.)
- vânzarea obiectelor pe care nu le mai folosești (electronice, haine, mobilă)
Nu trebuie să fie „jobul ideal”, ci o soluție temporară ca să treci peste perioadele complicate.
6. Când situația e gravă: scenarii dure, dar oneste
Dacă, după calcule serioase, vezi că nu ai cum să susții pe termen mediu creditul (nici cu restructurare, nici cu venituri suplimentare), e mai sănătos să te uiți lucid la opțiuni mai radicale:
- Discuți cu banca despre vânzarea voluntară a locuinței pentru a acoperi creditul, înainte să ajungi la executare silită. Așa poți, uneori, să îți protejezi mai bine scorul de credit și să eviți costurile suplimentare.
- Te informezi despre insolvența personală și, eventual, „darea în plată” – doar cu consultanță juridică serioasă, pentru că implică efecte pe termen lung.
Executarea silită, poprirea pe salariu, vânzarea forțată a bunurilor sunt ultimele etape, dar sunt reale dacă nu reacționezi la timp.
7. Ce să NU faci
- Nu ignora telefoanele și notificările băncii. Tăcerea îți micșorează șansele de negociere.
- Nu acoperi ratele cu alte credite scumpe (mai ales IFN-uri cu dobânzi enorme). Rişti să intri într-o spirală de datorii.
- Nu minți banca în privința veniturilor și cheltuielilor. O restructurare „umflată” pe hârtie, dar imposibilă în realitate, va exploda mai târziu.
- Nu lua decizii impulsive (ex. vinzi mașina care îți aduce bani la job, fără alt plan). Caută echilibrul între sacrificii și funcționalitatea vieții de zi cu zi.
Lovitură la buzunar în 2025–2026. TVA mărit, taxe noi pe pensii și dividende. Ce mai urmează?
8. Mic plan de acțiune în 24–48 de ore
- Fă-ți un mini-buget clar: venituri, rate, cheltuieli fixe, ce poate fi tăiat.
- Vezi exact cu cât te depășesc ratele pe lună.
- Programează o discuție cu banca (telefon sau la ghișeu).
- Mergi pregătit:
- bugetul
- dovada schimbării de venit (dacă există)
- o propunere realistă: „pot plăti X lei pe lună fără să mai intru în restanță”.
- Ajustează imediat cheltuielile „de confort” pentru următoarele 3–6 luni.
Important: informațiile de mai sus sunt generale, nu țin loc de consultanță financiară personalizată sau consiliere juridică. Dar îți dau un cadru clar: nu ești fără opțiuni, nu ești singurul în situația asta și nu e nevoie să aștepți „să fie prea târziu”.
ID 118616671 | Bank © Tero Vesalainen | Dreamstime.com