Începând din vara lui 2025 și continuând în 2026, statul a pus pe masă un pachet consistent de modificări fiscale. Unele se simt deja în prețurile de la raft și la pompă, altele vor lovi direct în pensii sau în veniturile din dividende de la 1 ianuarie 2026. Ideea de bază a Guvernului este să strângă mai mulți bani la buget și să reducă deficitul, dar pentru omul obișnuit întrebarea este simplă: „Unde plătesc mai mult, concret?”
Iată ce se schimbă efectiv pentru perioada noiembrie 2025 – început de 2026.
1. TVA 21%: de ce e mai scump coșul de cumpărături din august 2025
Din 1 august 2025, TVA-ul standard a urcat de la 19% la 21%. În paralel, cota redusă pentru bunuri de bază – mâncare, medicamente, apă, canalizare, cărți, unele servicii culturale – a crescut de la 9% la 11%. Cota de 5% a dispărut pentru majoritatea situațiilor.
Asta înseamnă, pentru omul simplu:
- aproape tot ce cumpărăm (cu mici excepții) are în spate o taxă mai mare;
- la produse de bază, scumpirea nu pare spectaculoasă în procente, dar se simte la totalul lunii, pentru că nu poți „tăia” complet mâncarea, medicamentele sau utilitățile.
În plus, locuințele noi care înainte puteau fi cumpărate cu TVA redus (așa-numita „locuință socială”) nu mai beneficiază de tratamentul special – în majoritatea cazurilor, se aplică acum TVA de 21%, cu anumite excepții tranzitorii pentru contractele deja în derulare.
Pe scurt: coșul lunar de cheltuieli este mai scump, chiar dacă nu toate prețurile cresc imediat sau identic. Producătorii și comercianții decid cât din această taxă suplimentară să transfere în prețul final, dar tendința este clar în sus.
2. Carburanți, alcool, tutun și băuturi cu zahăr: accize mai mari în 2025 și din nou în 2026
Tot de la 1 august 2025 au crescut și accizele – taxele speciale incluse în preț – pentru:
- benzină și motorină
- alcool
- țigări și alte produse din tutun
- băuturi nealcoolice cu zahăr adăugat.
Nivelurile cresc cu aproximativ 10% în 2025, iar legea prevede încă o creștere de aproximativ 10% de la 1 ianuarie 2026 pentru aceleași produse. În plus, unele băuturi alcoolice care aveau acciza zero (vinuri liniștite, cidru, hidromel etc.) intră și ele în sistem, cu o acciză mică la început, dar care urcă în 2026.
Consecința este simplă:
- mersul cu mașina, țigările, alcoolul și băuturile dulci devin tot mai scumpe;
- nu doar din cauza inflației, ci și fiindcă statul ia o felie mai mare din preț.
Pentru cine are deja un buget întins la maximum, aceste mici creșteri se adună într-o presiune constantă, lună de lună.
3. Pensiile peste 3.000 de lei: apare contribuția la sănătate (CASS)
De la 1 august 2025, pensionarii cu pensii mai mari de 3.000 de lei plătesc contribuție la sănătate (CASS) de 10%, dar numai pentru partea care depășește acest prag. Măsura este valabilă până la final de 2027.
Exemplu simplu:
- pensie brută: 4.000 lei
- sumă peste plafonul de 3.000 lei: 1.000 lei
- CASS: 10% din 1.000 lei = 100 lei
Suma efectivă primită scade, deci, cu acești 100 de lei (la care se adaugă în continuare și impozitul pe pensie, calculat după scăderea pragului de 3.000 lei și a CASS).
Pe românește: pensionarii cu pensii medii și mari pierd o parte din net, pentru a contribui suplimentar la finanțarea sistemului medical. Cei cu pensii până în 3.000 lei nu sunt atinși de această măsură.
4. CASS pe ajutoare sociale și co-asigurați: mai puține excepții, mai multă plată
Un alt efect important pentru oamenii obișnuiți este că anumite venituri care erau scutite de contribuția la sănătate intră acum în sfera de plată:
- indemnizația de șomaj
- indemnizația pentru creșterea copilului
- alte forme de ajutor social (venit minim de incluziune etc.).
Pentru aceste categorii, statul reține direct CASS de 10% din sumele plătite. Cu alte cuvinte, ajutorul primit în mână va fi ceva mai mic decât înainte.
În plus, dispare scutirea automată pentru membrii de familie „co-asigurați” (soț/soție, părinți fără venituri):
- până acum, dacă aveai salariu și îi aveai „în întreținere”, puteau fi asigurați la sănătate fără să plătească ei ceva în plus;
- de acum, dacă vrei ca ei să rămână asigurați, trebuie să optezi și să plătești CASS pentru fiecare persoană, pe baza Declarației Unice, la un nivel calculat în funcție de salariul minim (10% aplicat la 6 salarii minime brute).
E o schimbare importantă, pentru că lovește zone aparent „protejate”: familii în care o singură persoană aduce venit și ține în spate și părinți sau partener fără venituri.
5. Dividendele devin mai „scumpe” din 2026: impozit de 16%
Dacă ești antreprenor, ai un SRL sau ai investit în acțiuni care îți aduc dividende, de la 1 ianuarie 2026 impozitul pe aceste venituri urcă de la 10% la 16%.
Practic:
- dividendele distribuite până la final de 2025 se pot impozita încă la 10%;
- dividendele distribuite începând cu 2026 suportă impozitul de 16%, indiferent că vorbim de dividende din firme românești sau de dividende de la companii listate, în funcție de situația concretă.
Pentru „omul simplu”, asta contează dacă:
- are un mic SRL din care își ia bani prin dividende;
- sau a început să investească la bursă și primește dividende în cont.
Mesajul e clar: același leu de dividend va lăsa mai puțin în buzunar, mai mult la stat.
6. Ce se întâmplă cu impozitul pe locuință în 2026?
Aici situația e mai nuanțată. Planul inițial era ca din 2025–2026 impozitele pe locuințe să crească puternic, pe baza valorii de piață a proprietăților. Din cauza problemelor de IT și a lipsei unei baze de date corecte, Guvernul a amânat aplicarea completă pentru 2027, iar pentru 2026 pregătește un mecanism de tranziție.
Ce știm acum:
- pentru 2026, nu va intra încă în vigoare impozitarea generalizată la valoarea de piață;
- dar se schimbă intervalele de cote și modul de calcul, astfel încât primăriile vor avea mai multă libertate să ajusteze impozitele pe clădiri și terenuri;
- estimările oficiale vorbesc, pentru 2027, de posibile creșteri de 60–70% la impozitele pe locuințe, în special în orașele și zonele scumpe.
Concluzia onestă pentru omul simplu este:
- în 2025–început de 2026, șocul mare la impozitul pe casă încă nu a venit, dar se pregătește;
- merită urmărite deciziile primăriei de care aparții, pentru că limita minimă e dată de Codul fiscal, dar consiliul local decide concret cât plătești.
7. Taxele de parcare rezidențială – „impozitul” discret al orașelor
La parcare rezidențială nu vorbim de o taxă națională, ci de taxe locale, stabilite de fiecare primărie / sector. Tendința pentru 2025–2026 e clară:
👉 scumpiri + reguli mai stricte + digitalizare.
Câteva repere:
- În București, pentru un loc de parcare de reședință, tarifele pe 2025 sunt, în funcție de zonă, cam între 370 și 750 lei/an, cu diferențe mari între sectoare.
- În Sectorul 4, de la 1 ianuarie 2025, a apărut o taxă de 540 lei/an pentru proprietarii de mașini care nu au loc de parcare privat (curte / garaj), chiar dacă nu au un loc „marcat” de la primărie – ideea este că toți cei care ocupă spațiul public contribuie la buget.
- Alte orașe mari (ex. Constanța) au dublat taxa de parcare rezidențială – de pildă, acolo taxa ajunge la 500 lei/an din 2025.
- Se merge clar spre platforme digitale și reguli de tip „un singur loc de parcare de reședință pe gospodărie”, al doilea loc fiind posibil doar în parcări publice cu plată, dacă rămân locuri libere.
Ce înseamnă asta pentru omul simplu:
- Nu există „o taxă unică” la nivel de țară – trebuie verificat regulat tarifele la primăria ta.
- Direcția generală este de creștere: primăriile folosesc parcările ca sursă de venit local, mai ales în orașele mari aglomerate.
- Pentru 2026, multe consilii locale discută deja noi ajustări și extinderi de parcări rezidențiale și în cartierele de case, deci nu e exclus să mai apară taxe acolo unde până acum nu exista nimic.
8. RCA – de la preț plafonat la piață liberă (și polițe tot mai scumpe)
La RCA situația e alta, aici vorbim de reguli naționale, nu locale.
Plafonarea – cât a ținut și ce s-a schimbat
- Guvernul a ținut prețurile RCA plafonate prin HG 1326/2023, cu prelungiri succesive, ultima prin HG 291/2025, până la 30 iunie 2025.
- Din 1 iulie 2025, plafonarea a expirat – adică asigurătorii au revenit la libertatea de a stabili tarifele în funcție de propriile calcule de risc și costuri.
Cum arată prețurile RCA pentru 2025–2026
- Tarifele de referință publicate de ASF pentru 2025 arată creșteri între aproximativ 5% și 30%, în funcție de vârstă, zonă și tipul mașinii. Cei mai loviți sunt șoferii tineri, cu mașini puternice, mai ales în București–Ilfov: se poate ajunge la peste 5.000 lei/an pentru anumite categorii.
- După eliminarea plafonării (de la 1 iulie 2025), există risc de noi scumpiri, mai ales dacă:
- cresc despăgubirile plătite de asigurători
- cresc costurile de reparație (piese, manoperă)
- intră mai puțini asigurători pe piață și concurența rămâne slabă.
Pentru omul simplu, tradus:
- RCA nu mai este „ținut în frâu” de stat după iunie 2025, deci pentru 2026 trebuie să te aștepți la:
- diferențe mari între oferte
- prețuri ridicate pentru șoferii tineri / istorice cu multe daune / motoare mari / București–Ilfov.
- Merită să:
- compari ofertele pe mai multe site-uri de asigurări
- profiți de sistemul bonus-malus (condus fără accidente = plătești mai puțin)
- nu lași polița să expire, ca să nu pierzi eventualele avantaje.
9. Ce poți face, concret, ca „om simplu”, în fața acestor schimbări
Nu poți opri legile, dar poți să îți faci viața ceva mai suportabilă:
- Fii atent la prețuri și la abonamente. Creșterea TVA și a accizelor se strecoară mai ales în costurile recurente: utilități, telefon, internet, servicii. Verifică periodic ofertele și nu rămâne din inerție la cea mai scumpă variantă.
- Gândește dublu înainte să cumperi „de poftă”. Cu taxe mai mari pe alcool, tutun, carburanți și dulciuri, fiecare gest impulsiv costă ceva mai mult. Nu înseamnă să nu te mai bucuri de nimic, ci să alegi conștient.
- Dacă ești pensionar cu pensie peste 3.000 lei, cere un exemplu clar de calcul. Sursele oficiale (CNPP, CNAS) au publicat modele, iar casele de pensii sunt obligate să explice cum ajunge reținerea pe talon.
- Dacă ai firmă sau dividende, discută cu un contabil sau consultant. Mișcarea profitului între 2025 și 2026 poate face diferența între 10% și 16% impozit pe dividende.
În rest, poate cel mai important lucru este să știi la ce să te aștepți. Când înțelegi de unde vin scumpirile – TVA mai mare, accize mai mari, CASS pe pensii mai mari și pe anumite ajutoare, impozit crescut pe dividende –, nu mai e doar „inflație misterioasă”, ci poți să-ți reorganizezi bugetul cu mai multă luciditate, nu cu panică.
ID 68405977 © Eldar Nurkovic | Dreamstime.com