Dincolo de controverse si preconceptii, meditatia a devenit un stil de viata pentru multi oameni. Motivul invocat de ei pentru aceasta practica, este relaxarea, evadarea din stresul cotidian si largirea orizonturilor emotionale si spirituale.
Cu toate acestea, profesorul român de yoga, acreditat la nivel international, Dana Tupa afirma ca, prin meditatie, multi oameni au invatat sa-si linisteasca gândurile, sa le puna in ordine si sa le poata controla. In acelasi timp, profesorul este de parere ca mintea are propriul sau ritm, iar sarcina este cu adevarat dificila atunci când incercam sa o controlam cu ajutorul … mintii. “Oricât de usor ar suna, controlarea gândurilor proprii a devenit o adevarata provocare in ritmul alert al vietii moderne.
Lucrurile se simplifica daca intelegem structurat ca exista 2 parti ale mintii, una care se afla, intr-o oarecare masura, sub controlul vointei proprii, in timp ce mintea subconstienta, nu.
Unul dintre scopurile meditatiei, ar putea fi, de exemplu, câstigarea controlului asupra partii subconstiente a mintii, in urma caruia s-ar obtine, un grad ridicat de stapânire de sine, acesta fiind un scop al meditatiei. Aceasta explica de ce atât de multe discipline folosesc tehnici de respiratie asociate cu meditatia. Respiratia apare in mod normal, automat si de aceea este sub controlul gândirii subconstiente. Daca nu controlezi in mod constient respiratia, acest lucru se va reflecta in starea emotionala adusa la suprafata de subconstient. Practic, prin controlul respiratiei se poate obtine controlul mintii, intrucât respiratia formeaza o legatura intre mintea constienta si subconstient”, explica profesorul international de yoga Dana Tupa.
Citeste si: Tehnici de meditație – o prezentare generală a 23 de tipuri de meditaţie
Zece tipuri nerestrictive de meditatie
Dincolo de obiectivul primar pe care vor sa il atinga majoritatea oamenilor care incep practica meditatiei – cum ar fi relaxarea, controlul gândirii sau o stare de echilibru interior in situatii dificile sau delicate, ce apar in viata noastra – profesorul de yoga Dana Tupa afirma ca multi dintre ei vor incepe sa exploreze si orizonturi noi, care ating si latura emotionala si spirituala, nu doar pe cea cognitiva.
In opinia specialistului, exista cel putin 10 tipuri de meditatie:
Meditatia, ca maniera de control a gândirii – meditatie pe un subiect specific, pentru o intelegere mai adânca a acestuia. Subiectul poate fi atât concret sau fizic, cât si abstract.
Meditatia pe texte spirituale sau religioase, care implica concentrarea atentiei si puterea de intelegere a unor paragrafe alese, din scrieri traditionale, care emana prin ele insele o energie cu o rezonanta specifica, foarte inalta.
Sugestia – meditatia si re-modelarea personalitatii, prin auto – sugestie pozitiva.
Meditatia devotionala in care obiectul acesteia este iubirea si devotiunea catre Dumnezeu, in Bhakti-Yoga.
Meditatie Vida sau contemplare a neantului, cum ar fi Mahamudra tibetana, care este considerata in mod normal foarte abstracta si dificila pentru incepa
Meditatii vizuale sau de contemplare, care sunt externe, daca se folosesc suporturi externe, cum ar fi “yantra-s” (culori, foc, simboluri etc), sau interne, daca se folosesc imagini auto-generate in interiorul mint
Meditatii pe Mantra, in care folosesc in mod repetitiv diferite formule, sau sui-generis, rugaciuni cu rezonanta pentru intervale lungi de timp. Cea mai buna metoda este aceea in care ne putem concentra pe “bija mantra-s” traditionale si sa ne unificam mental cu sunetele subtile (nada) care rezulta din emisiile mentale ale „mantra–ei”. Meditatia Laya-yoga este cea mai avansata in aceasta categorie, insa pentru incepatori este binevenita Japa Yoga, sau cu alte cuvinte, repetarea continua a acelui cuvânt, silaba sacra sau rugaciune.
Practicarea meditatiei, cu respectarea principiilor traditionale ale sistemului Karma – Yoga si, in acelasi timp, cu scopul de a atinge o stare permanenta de constientizare si atentie, cum ar fi in unele forme de meditatie budiste si Zen
Meditatie pe simturi – meditatie de interiorizare, in care tot ceea ce vedem, mirosim, gustam, auzim, atingem sau simtim cu corpul poate deveni suport pentru concentrare. Muzica de meditatie sau dansul Sufi Dervish pot fi exemple ale acestei categorii
Meditatia pe intrebari fundamentale ale vietii. Exemple: Cine sunt?, De unde vin?, Incotro ma indrept?, De ce sunt aici?, Ce vreau in cele din urma de la viata?, Daca ar fi sa imi retraiesc viata, ce as face cu ea? Etc.
Cum ne alegem corect tipologia de meditatie?
“Fiecare om este codat genetic sa puna accent mai mult pe unele simturi decât pe altele. Exista oameni care isi construiesc realitati mentale mai mult dupa miros. Altele dupa vaz. Altele dupa auz, si asa mai departe. Un program corect de meditatie trebuie adaptat propriei tipologii, in functie de natura personala: auditiva, vizuala sau chinestetica, intrucât nimic nu poate avea efecte mai scazute sau chiar sortite esecului decât a porni intr-un program de meditatie nepotrivit. Identificarea propriei tipologii si un sfat competent in domeniu, ne pot ajuta sa structuram programul personalizat si sa incepem practica zilnica”, conchide Dana Tupa, fondatorul PURNA Yoga Academy – prima scoala de yoga din România acreditata de Yoga Alliance International USA.
foto: Pixabay.com