Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul este ultima sărbătoare din anul bisericesc. Noul an bisericesc începe la 1 septembrie. Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul se prăznuiește în fiecare an, la 29 august. În această zi se ține post pentru a ne înfrâna asemenea lui Ioan Botezătorul, dar și pentru a nu fi ca Irod. Acesta, din cauza lipsei de măsură, a cerut ca Salomeea să danseze, iar ca răsplată i-a oferit capul Sfântului Ioan.
Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul – Semnificații
Din Evanghelie cunoaștem că Irod, la un ospăț prilejuit de sărbătorirea zilei de naștere, a tăiat capul Sfântului Ioan Botezătorul, la cererea Irodiadei. În acea vreme, Sfântul Ioan era întemnițat în castelul lui Irod de la Maherus. Ioan îl mustrase pe Irod pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada, care era soția fratelui său. În ura ei de moarte, Irodiada a sfătuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase și plăcuse oaspeților și îndeosebi lui Irod, să ceară de la acesta capul Botezătorului ca răsplată.
Capul Sfântului Ioan a avut, după tradiția Bisericii, o istorie aparte.
El a fost de trei ori pierdut și de trei ori aflat. Prima și a doua aflare a capului este sărbătorită pe 24 februarie, iar a treia aflare a capului Sfântului Ioan Botezătorul este prăznuită pe 25 mai.
Potrivit tradiției, Sfânta Ioana, femeia dregătorului lui Irod, este cea care a luat capul Sfântului Ioan Botezătorul din curtea Irodiadei și l-a îngropat la Ierusalim, în muntele Eleonului, într-un vas de lut.
După un timp, un proprietar bogat și slăvit a crezut în Hristos și, lepădând poziția socială și toată deșertăciunea acestei lumi, s-a făcut monah, luându-și numele de Inochentie. Ca monah, el s-a sălășluit chiar la locul unde se afla îngropat capul Botezătorului Ioan. Dorind să-și zidească o chilie și o bisericuță, el a săpat adânc și a descoperit un vas de pământ în care se afla un cap.
Prin descoperire dumnezeiască a aflat că este al lui Ioan Botezătorul.
Când s-a apropiat însă de trecerea la cele veșnice, spre a nu fi găsit și pângărit de păgânii ce se înmulțiseră în zonă, el l-a luat și l-a ascuns din nou în pământ, în același loc.
Capul Sfântului Ioan Botezătorul a fost prezent aici până în vremea Sfinților Împărați Constantin și Elena, când Sfântul Ioan Botezătorul s-a arătat unor doi călugări și le-a poruncit să dezgroape cinstitul său cap. Aceasta e socotită cea dintâi aflare a sfântului cap.
În vreme ce călugării călătoreau cu capul sfântului într-un sac, au întâlnit un olar și i-au dat acestuia să ducă sacul.
Din cauza lenevirii lor, Sfântul Ioan i-a cerut olarului să fugă de cei doi călugări. Ajuns acasă, olarul s-a bucurat de multe binefaceri datorită prezenței capului prorocului. Când și-a simțit sfârșitul, olarul a pus capul sfântului într-o raclă și l-a dăruit surorii sale. Racla va ajunge în grija lui Eustatiu, un monah arian, care locuia într-o peșteră. Multe minuni se vor petrece la această peșteră. Din nefericire, Eustatiu spunea că datorită puterilor sale sunt prezente minunile, oamenii neștiind ce ascunde în peștera sa. După un timp, Eustatiu, știind că va fi trimis în exil, îngroapă capul Sfântului Ioan Botezătorul.
Peștera va fi locuită de niște monahi credincioși, care vor ridica în apropierea ei o mănăstire.
În anul 452, arhimandritul Marcel, starețul acelei mănăstiri, a văzut un foc mare la peștera de lângă orașul Emesa, în timpul cântării psalmilor. Așa a aflat în chip minunat capul sfântului. Aceasta este socotită a doua aflare a cinstitului cap al Botezătorului.
În timpul luptei împotriva sfintelor icoane, capul Sfântului Ioan a fost îngropat la Comane, de unde a fost adus în Constantinopol, de către Sfântul Ignatie (860), în vremea împăratului Mihail. Aceasta este cea de-a treia și cea din urmă aflare a cinstitului cap.
Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul – Tradiții și obiceiuri
În ziua de 29 august, când prăznuim Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul, există credința în popor că nu trebuie să se folosească cuțitul, totul se rupea cu mâna.
În popor se vorbea și de începerea unui post, numit „de la cruce până la cruce”, un post care ținea până pe 14 septembrie (Înălțarea Sfintei Cruci), neconsemnat în calendarul creștin, care avea rolul de a-i curăți pe cei care au săvârșit omoruri sau alte păcate grave.
Tot în popor era întâlnită și interdicția de a tăia și mânca fructe și legume cu formă rotundă, de exemplu pepenele nu era consumat în această zi.
Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul – Rugăciune
Sfinte Ioane, Înainte-mergătorule, frumusețea cerului și bucuria pământului, cel ce prin tăierea capului tău pământul întreg l-ai sfințit, primind această smerită rugăciune a noastră, izbăvește-ne din toate nevoile și ne scoate din chinul ce va să fie, pe noi, cei ce te lăudăm cu credință și nădejde.
Ca unul ce stai înaintea scaunului lui Hristos, ajută-ne să-i biruim pe vrăjmașii văzuți și pe cei nevăzuți. Izbăvește-ne din tot necazul și, având îndrăznire către Domnul, ferește-ne de ispitele acestui veac.
Dăruiește-ne nouă, Sfinte Ioane Proorocule, putere din cer și, ca unul ce ești făclie strălucitoare, luminează-ne pe noi, cei ce alergăm la slăvita prăznuire a trecerii tale la Domnul.
Amin!
Surse: crestinortodox.ro, doxologia.ro