Facturile la energie au devenit, pentru foarte mulți români, principalul „barometru” al iernii. După câțiva ani de plafonări și schimbări de ordonanțe, e normal să te întrebi cât vei mai plăti în lunile reci și ce poți face concret, legal și de bun-simț, ca să nu îți fugă bugetul printre degete.
În prezent, schema de plafonare generală la energie electrică s-a încheiat pe 30 iunie 2025, iar de la 1 iulie prețul plătit de consumatorii casnici este cel din contractul cu furnizorul, în condițiile concurenței dintre oferte. Pentru gaze naturale, plafonarea rămâne în vigoare până la 31 martie 2026, cu un preț maxim reglementat și cu mecanisme care aleg automat cel mai mic preț dintre plafon, contract și costul mediu de achiziție.
Pe scurt: la curent electric intrăm în iarnă cu prețuri de piață (dar încă influențate de concurență și oferte), la gaze avem în continuare o plasă de siguranță. În același timp, statul menține diverse forme de sprijin pentru consumatorii vulnerabili – ajutor de încălzire, supliment pentru energie și vouchere energetice.
Mai jos găsești, pe înțelesul tuturor, cum arată iarna 2025–2026 din punct de vedere al facturilor și ce poți face concret ca să plătești mai puțin, fără artificii și fără riscuri.
1. Cât mai plătim la energie în această iarnă – cadrul general
Energie electrică: de la plafonare la prețuri de contract
În perioada 1 aprilie 2022 – 30 iunie 2025, toți clienții casnici au beneficiat de un preț maxim plafonat între 0,68 și 1,3 lei/kWh, în funcție de consumul lunar.
Din 1 iulie 2025, schema de plafonare generală la electricitate a dispărut, iar consumatorii casnici plătesc prețul din contractul cu furnizorul. Analizele din presa economică arată că, pentru mulți clienți, noile prețuri ajung în jur de 1,3–1,5 lei/kWh, ceea ce a dus la facturi chiar duble pentru consumurile mici, comparativ cu perioada plafonării.
Ce înseamnă asta, practic, pentru iarna 2025–2026?
- nu mai există un „plafon național” unic pentru curent,
- plătești exact prețul din contract,
- ai însă libertatea să îți schimbi oferta sau furnizorul, în funcție de ce găsești mai avantajos.
În plus, declarațiile autorităților din energie arată că România intră în iarnă cu rezerve energetice bune și cu o piață în care furnizorii sunt obligați să vină cu prețuri competitive ca să nu piardă clienți.
Gaze naturale: plafonare prelungită până în primăvara 2026
La gaze naturale, situația e ceva mai previzibilă. Prin OUG 6/2025, Guvernul a prelungit plafonarea:
- până la 31 martie 2026 pentru clienții casnici,
- cu un preț maxim de 0,31 lei/kWh (TVA inclus) pentru populație.
Pe factură se aplică cel mai mic preț dintre:
- prețul plafonat (max. 0,31 lei/kWh la gaze),
- prețul din contract,
- prețul calculat în funcție de costul mediu de achiziție.
Asta înseamnă că, la gaze, ai în continuare o „centură de siguranță” pentru iarna 2025–2026, chiar dacă alte costuri (taxe, tarife de rețea, TVA) pot influența nota finală.
Căldură la sistemele centralizate (termoficare)
Dacă ești racordat la sistem centralizat, contează foarte mult orașul în care locuiești și cât de mult subvenționează primăria prețul gigacaloriei. De exemplu, în București, pentru sezonul rece noiembrie 2025 – martie 2026, ANRE a aprobat un preț reglementat de aproximativ 290 lei/MWh (fără TVA) pentru consumatorii casnici – mai mic decât în iernile precedente.
Chiar dacă suma finală depinde de subvenția locală și de consum, mesajul este important: în multe orașe, autoritățile încearcă să țină sub control costurile cu încălzirea, pentru a limita șocul pe facturi.
2. Sprijin de la stat: ajutor de încălzire, supliment pentru energie și vouchere
Chiar dacă nu poți controla prețurile de pe piață, poți verifica dacă ai dreptul la ajutor.
Ajutor de încălzire și supliment pentru energie
Pentru iarna 2025–2026, programul de sprijin pentru consumatorii vulnerabili continuă. Potrivit Ministerului Muncii, persoanele singure și familiile cu venituri mici pot primi:
- ajutor pentru încălzire (noiembrie 2025 – martie 2026),
- supliment pentru energie, acordat lunar, pe tot parcursul anului.
Ajutorul se acordă familiilor sau persoanelor singure cu venituri până la:
- 1.386 lei/persoană în cazul familiilor,
- 2.053 lei pentru persoanele singure.
Cererea se depune la primărie, iar formularele pot fi descărcate de pe site-urile agențiilor județene pentru plăți și inspecție socială sau ridicate direct de la ghișeu.
Vouchere energetice
În paralel, Guvernul a aprobat un mecanism de vouchere energetice cu valoare de aproximativ 50 de lei, care pot fi accesate printr-o aplicație online, pentru anumite categorii de consumatori vulnerabili.
Mesajul-cheie:
Dacă simți că te sufocă facturile, merită să verifici nu doar prețul la furnizor, ci și dreptul la sprijin. Uneori, 100–200 de lei în minus pe lună, acumulați din ajutoare și vouchere, fac diferența între anxietate și un buget respirabil.
3. De ce par facturile mai mari, chiar dacă există plafonări
Mulți români au avut în 2025 surpriza unor facturi mai mari decât se așteptau, chiar și cu plafonări la gaze sau cu oferte „promoționale” la energie electrică. Motivele principale sunt:
- Sfârșitul plafonării generalizate la curent – prețul nu mai este limitat la 0,68–1,3 lei/kWh, ci urcă spre valorile din contract.
- Regularizări și consum estimat – dacă indexul nu a fost transmis la timp, furnizorul a făcut estimări, iar diferențele se regăsesc în facturile ulterioare.
- Tarife de rețea și taxe – chiar dacă prețul energiei în sine scade sau stagnează, tarifele de transport, distribuție și taxele pot urca.
- Consum mai mare în sezonul rece – pare banal, dar mulți uită că în noiembrie–martie crește și numărul de aparate folosite, și numărul de ore de funcționare.
În plus, inflația generală rămâne ridicată, iar energia electrică este printre componentele care au crescut cel mai mult față de anii trecuți.
Cod roșu de NOROC: 4 ZODII dau lovitura în noiembrie 2025
4. 10 trucuri legale și simple ca să plătești mai puțin în iarna 2025–2026
Nu poți dicta tu prețul kWh-ului, dar poți decide cât și cum consumi. Iată un set de măsuri realiste, fără extreme, pe care le poți aplica imediat.
4.1. Verifică-ți contractul, nu doar factura
- Uită-te la prețul pe kWh trecut în contract, nu doar la suma finală.
- Compară oferta ta cu altele de pe piață (comparatorul ANRE sau direct pe site-urile furnizorilor).
- Dacă găsești o ofertă mai bună, poți analiza schimbarea furnizorului – procesul este gratuit și reglementat.
4.2. Transmite lunar indexul
- Autocitirea este, în continuare, esențială pentru a plăti consumul real, nu estimat.
- Furnizorii subliniază că trimiterea indexului la timp previne facturile „umflate” din regularizări.
4.3. Ajustează temperatura cu 1 grad, nu cu 5
- Scăderea temperaturii în cameră cu doar 1°C reduce consumul de energie pentru încălzire, fără să îți transformi casa în iglu.
- Încearcă să te învârți în zona 20–22°C și să compensezi cu un pulover sau o pătură.
4.4. Izolează ce poți, chiar și „artizanal”
- Verifică ferestrele și ușile – fâșii de burete izolant, bandă adezivă sau perdele groase pot reduce pierderile de căldură.
- Închide ușile între camere pentru a nu încălzi spații pe care nu le folosești.
4.5. Fii prieten cu becurile LED și cu butonul de OFF
- Înlocuiește treptat becurile vechi cu LED, mai ales în camerele unde stai mult.
- Oprește aparatele din priză, nu le lăsa permanent în stand-by – poate părea un detaliu minor, dar adunate, consumă.
4.6. Folosește inteligent electrocasnicele mari
- Mașina de spălat: programe la 30°C, rufe bine încărcate (dar nu îndesate), mai puține spălări cu tamburul semi-gol.
- Cuptorul: gătește mai multe feluri odată, dacă se poate, și nu deschide ușa la fiecare 2 minute.
4.7. Aerisire scurtă și intensă, nu toată ziua „crăpat”
- Aerisește 5–10 minute cu geamul larg deschis, nu ore întregi cu geamul întredeschis, când căldura se pierde continuu.
- După aerisire, închide bine ferestrele și lasă caloriferele să refacă temperatura.
4.8. Verifică dacă ai dreptul la ajutor de încălzire
- Uită-te la veniturile din familie și compară cu pragurile de eligibilitate.
- Dacă te încadrezi, depune cererea la primărie – nu e un „favor”, este un drept legal.
4.9. Folosește voucherele și suplimentul pentru energie dacă ești eligibil
- Verifică dacă te numeri printre beneficiarii voucherelelor energetice sau ai dreptul la suplimentul de energie.
- Nu lăsa aceste sume „pe masă” – sunt gândite exact pentru a acoperi o parte din facturi.
4.10. Notează-ți consumul lunar – mic „jurnal de energie”
- Ține un tabel simplu: lună, consum kWh/gaz, sumă plătită.
- Vei vedea clar ce schimbări de obicei au impact și ce măsuri chiar funcționează.
5. Cum îți protejezi bugetul fără panică
E ușor să intri în spirală de frică atunci când vezi titluri despre facturi care „se dublează”. E mai util, însă, să privești iarna aceasta ca pe un exercițiu de luciditate
:- înțelegi regulile jocului (ce s-a plafonat, ce nu, până când),
- verifici ce ține de tine (contract, consum, izolație, ajutoare),
- îți faci un plan simplu, pe care îl respecți.
Nu poți controla prețurile internaționale la energie, dar poți controla cum reacționezi: cu panică sau cu informație și pași mici, concreți. Un grad în minus la termostat, un furnizor mai ieftin, un ajutor de încălzire obținut la timp – toate acestea adunate pot însemna câteva sute de lei economisiți peste iarnă.
ID 184692432 | Bills © Kittiphan Teerawattanakul | Dreamstime.com