Influenta calculatorului si televizorului asupra copilului

30 martie 2015, , Vizualizări: ...
copii - televizor - computer - sfatulparintilor.ro - pixabay_com ipad-907577_1920

Cand vine vorba de copii, canalele media la care acestia au acces preponderent sunt televizorul si calculatorul. Atunci cand copii sunt mici, parintii au deseori tendinta de a-i lasa nesupravegheati la televizor sau calculator, fiind ocupati cu serviciul sau cu treburile casnice.

In urma mai multor studii s-a constatat ca media are o serie de efecte nocive asupra copilului, afectandu-l din punct de vedere psihic.
Petrecand multe ore in fata televizorului sau calculatorului, copilul nu va mai avea parte de interactiune in aceeasi masura cu parintii, bunicii si alti copii de aceeasi varsta. Este esential pentru un copil, pentru a se dezvolta frumos si sanatos, sa socializeze, sa interactioneze si atentia lui sa se indrepte catre jocuri si jucarii caracteristice varstei, catre iesiri in aer liber si nu catre aparatele electronice.

De asemenea, privitul indelungat la televizor are efecte negative asupra vederii. Gandeste-te la faptul ca sensibilitatea ochilor copilului este mult mai mare la o asemenea varsta, el fiind in plina formare. Cercetarile medicale au demonstrat faptul ca privitul la televizor, in mod excesiv, poate cauza o serie de probleme de vedere, in special in cazul copiilor mici.
Petrecand o serie de ore in fata televizorului sau a calculatorului intervine si sedentarismul, fapt ce determina pe termen lung obezitatea. Inactivitatea efectiva, insotita de mancaruri sau diverse gustari, va determina cu siguranta aparitia kilogramelor in plus.

Citeste continuarea pe pagina urmatoare: 1 2

Cuvinte cheie: ,

Loading...
Scrie și tu
Nu necesită conectare click aici pentru toate intrebarile
Aboneaza-te
la Newsletter-ul zilnic
Primeste pe mail noutatile Sfatulparintilor.ro

Recomandări

Cele mai noi

Vezi cele mai noi 100 de articole

Cele mai citite din categorie

Comentarii (1)

  1. marius zamfir spune:

    Justificarea proiectului „Stop Autism Virtual”

    „…..daca stiam ca nu este bine sa il las la televizor, nu il lasam”
    Este expresia pe care am vrea sa nu o mai auzim de la parintii care ajung le evaluare psihologica cu copilul, mare parte din cazuri cu diagnostic de autism….

    În ultimii 5 ani se întâmplă un fenomen îngrijorător. La peste 90% din cazurile de copii cu vârste cuprinse între 2-3 ani, diagnosticaţi de medicii neuropsihiatrii cu tulburări din spectrul autist, majoritatea specialiştilor din domeniu, asociază ca şi factor agravant sau declanşator al acestor tulburări, vizionarea excesivă a programelor TV sau a altor forme de realitate virtuală (mobil, tabletă, calculator). Este vorba în special de cazurile în care vizionarea TV reprezintă în medie peste 4-5 ore/zi, şi în unele situaţii chiar peste 10 ore/zi, la copiii cu vârsta cuprinsă intre 0-2 ani. Dacă aparent 5 ore pe zi de vizionare ar trebui “să nu fie” un fapt îngrijorător , în cazul copiilor şi mai ales al copiilor mici de 0-2 ani, consumul TV este foarte dăunător, ajungându-se în marea majoritate a cazurilor în care cei mici au fost lăsaţi în medie peste 5 ore/zi în faţa mediilor virtuale, la diagnostice de întârziere în dezvoltarea psiho motrica, întârziere în apariţia şi dezvoltarea limbajului, tulburare de opoziţie şi/sau comportament, şi mai grav de ADHD sau chiar de autism.
    Eu personal sunt coordonatorul unui centru pentru copii cu autism, lucrez cu copii cu TSA din anul 2005 şi coordonez echipe de intervenţie terapeutică la domiciliu din anul 2007. În toată această perioadă am întocmit program de intervenţie şi am urmărit direct, evoluţia la peste 150 de copii cu autism.
    Acum aproximativ 5 ani de zile am observat o dinamică foarte diferită a ritmului de recuperare a copiilor cu TSA cu care lucram si care aveau diagnostic si de la medicul neuropsihiatru de autism. Mai precis aceştia prezentau îmbunătăţiri spectaculoase (faţă de cazurile anterioare) odată cu începerea programului de recuperare, pe toate ariile de dezvoltare.
    Iniţial am crezut că datorită experienţei mele acumulate în elaborarea şi implementarea programelor de intervenţie psiho-comportamentală, au această evoluţie. Chiar în aceea perioadă am lucrat la o metaanaliza, având ca scop identificarea potenţialelor cauze ale TSA, concretizată în lucrarea „Efectele civilizaţiei moderne şi ale mediului inconjurator – cauze ale autismului şi ale tulburărilor comorbide”, pe care am prezentat-o în Conferinţă Naţională „Omul din spatele autismului”, 1-2 octombrie 2011 Focşani” şi Conferinţa “Autism, speranţe şi rezultat”, 14-15 octombrie 2011 Bucureşti. Unul din punctele dezbătute în această analiză era şi influenţa Tv-ului asupra dezvoltării copilului.
    Analizând mai amănunţit anamnezele am identificat un punct comun al acestor copii care se recuperau mult mai rapid. Este vorba despre un consum, in medie, de peste 4-5 ore/zi de mediu virtual (TV, tabletă, telefon, etc) în perioada 0-2 ani. Un alt fapt interesant, este că majoritatea acestor copii, la finalizarea procesului terapeutic, nu mai prezentau elemente disfuncţionale, pe niciuna din ariile de dezvoltare, putând fi integraţi în învăţământul de masă, funcţional, şi fără a avea nevoie de ajutor de specialitate. Un al aspect important, a fost sa observ evolutia copiilor ai caror parinti au eliminat sau nu mediul virtual, au inceput sau nu procesul terapeutic de specialitate, fiecare caz cu dinamica si specificul lui. Am avut chiar cateva cazuri, in care copii care au inceput terapia intre 1,5 – 2 ani, in 3-4 luni de terapie au „devenit”, copii tipici, dar numai dacă parintii au ascultat toate recomandarile specialistilor. Dar si cazuri de copii ai caror părinti nu au inceput terapia si care au prezentat doar mici imbunătătiri si doar dacă au eliminat consumul de mediu virtual. Deasemenea am avut chiar si multe cazuri in care am discutat initial cu parintii telefonic, am identificat cauza(consumul TV), le-am spus sa elimine acest factor, si peste 2-3 saptamani cand am ajuns la evaluare, la multi itemi parintii imi spuneau „Acum 2-3 saptamani, copilul meu nu facea lucrul acesta”.
    Eu personal în ultimii 5 ani de zile aproape că nu am mai avut copii nou diagnosticaţi, care să nu prezinte în anamneză acest element (consum excesiv de mediu virtual în primii 2 ani de viaţă). Fenomenul este uşor de verificat printr-un chestionar care ar putea fi aplicat în clinicile de psihiatrie infantilă.
    Având în vedere experienţa acumulată în recuperarea copiilor cu autism, există diferenţe majore între copiii cu autism „clasic” şi copiii autizati prin vizionarea TV (cu toate că aparent toate evaluările şi testele psihologice iniţiale confirmă acelaşi diagnostic în ambele cazuri). Acest lucru se evidenţiază în cadrul procesului de recuperare.
    În cazul autismului clasic, dacă procesul terapeutic începe precoce (la 2-3 ani), recuperarea se realizează în timp – aproximativ 2-4 ani sau chiar toată viaţa, cu program de terapie individuală de minim 6-8 ore/zi şi procent de integrare în învăţământul de masă puţin peste 50%. În multe cazuri, cu toate aceste intervenţii intensive, copii vor mai prezenta anumite sechele pentru toată viaţa.
    În cazul copiilor autizati de privitul excesiv la TV, recuperarea se realizează în aprox. 6-18 luni, cu program de terapie individuală de minim 2-4 ore/zi şi cu procent de integrare în învăţământul de masă peste 90%. În majoritatea cazurilor neexistând alte sechele la finalizarea procesului terapeutic, dar numai dacă procesul terapeutic începe precoce (la 2, maxim 3 ani).
    Asta deoarece, în cazul copiilor cu autism “clasic” afectarea neurologică este gravă şi presupune o distrugere ireversibilă a anumitor zone ale sistemului neurologic, mai precis distrugerea legăturilor dintre neuroni (sinapse, axoni, dentrite). Majoritatea cazurilor sunt datorate intoxicaţiilor cu metale grele (mercur, aluminiu, plumb) sau de infecţi la nivelul creierului (meningita, encefalită), toate acestea combinate si cu diverse deficienţe genetice, neurologice, imunitare.
    În cazul copiilor autizati de privitul la TV este vorba de o nedezvoltare corespunzătoare a sistemului neurologic, datorită lipsei de stimulare psiho motrica, senzorială, afectivă si psihosocială. Deci în acest caz nu este vorba de o distrugere a legăturilor neurologice, ci de inexistenţa lor sau de o reformatare a acestor legături, datorită unei stimulări necorespunzătoare. În majoritatea timpului, copilul primeşte doar anumite senzaţii (vizuale sau/şi auditive) provenite dintr-un mediu virtual, neexistând posibilitatea să coreleze aceste senzaţii vizuale şi auditive cu celelalte tipuri de senzaţii; vestibulare, tactile, de miros, de gust, neputând astfel să se dezvolte corespunzător. La un astfel de copil, dacă nu se intervine precoce (înainte de 2-3 ani), problemele acestea se vor accentua din ce în ce mai mult, se crează rupturi între senzaţii şi percepţii, accentuându-se comportamentele din spectrul autist, recuperarea realizându-se astfel din ce în ce mai greu, şi cu costuri mai mari.

    Recomandări internaţionale si naţionale privind consumul de televiziune la copii

    În anul 2010 Academia Americană de Pediatrie împreună cu Societatea Canadiană de Pediatrie, în baza unui amplu studiu, au recomandat ca accesul la tehnologiile şi dispozitivele multimedia pentru copii între 0-2 ani să fie restricţionat complet, pentru copii între 3-5 ani să fie limitat la maxim o oră pe zi, iar pentru cei între varsta de 6-18 ani la maxim 2 ore pe zi: http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/j.1651-2227.2008.01027.x/epdf?r3_referer=wol&tracking_action=preview_click&show_checkout=1&purchase_referrer=medlive.hotnews.ro&purchase_site_license=LICENSE_DENIED_NO_CUSTOMER

    În Franţa, Guvernul a introdus din vara anului 2008 reguli clare menite să protejeze sănătatea şi dezvoltarea copiilor în faţa efectelor negative ale programelor tv: http://www.csa.fr/Television/Le-suivi-des-programmes/Jeunesse-et-protection-des-mineurs#loc04
    Mai nou Anglia doreşte să implementeze programe guvernamentale cara să restricţioneze accesul şi consumul de mediu virtual copiilor de 0-7 ani şi chiar până la 12 ani: https://www.theguardian.com/society/2016/dec/25/experts-call-for-official-guidelines-on-child-screen-use
    Situaţia actuală în România

    În ultimii 4-5 ani multi medici neuropsihiatrii şi psihologi clinicieni raportează o nouă formă de autism “autismul virtual”, la majoritatea cazurilor de copii unde consumul de televiziune în primii doi ani de viaţă a fost, în medie, de peste 4 ore/zi.

    Diverse reportaje si emisiuni TV:

    – „Dosar Romania” – GENERATIA AUTIZATA – Reportaj TVR despre efectele televizorului si calculatorului asupra copiilor: http://www.dailymotion.com/video/x3a9s12_generatia-autizata-reportaj-tvr-despre-efectele-tv-si-calculatorului-asupra-copiilor-dosar-romania_tv#tab_embed

    – Biserica Azi. Ecranul și dezvoltarea mintală a copiilor – Reportaj Trinitas TV despre efectele televizorului asupra copiilor mici: https://www.youtube.com/watch?v=Y_kz-65wEok&t=91s

    – Din interior. Captivi în lumea virtuală – Reportaj Digi TV:
    http://www.digi24.ro/special/reportaje/reportaj/dininterior-captivi-in-lumea-virtuala-539366

    Articole online:
    http://infoalert.ro/2016/01/14/autismul-light-o-noua-boala-neurologica-la-copiii-care-privesc-mai-mult-de-o-ora-la-televizor/

    Campanii de conştientizare online:
    http://www.stopautismvirtual.ro ; http://www.autismvirtual.ro; http://www.autizare.ro; http://www.asmc.ro
    facebook@stopautismvirtual.ro

    Lucrări în conferinţe de specialitate
    – Conferinţa Naţională de Analiză Aplicată a Comportamentului – pentru copilul cu autism, martie 2014 Fundaţia Copii în Dificultate – România, „O nouă formă de autism – autismul virtual. De ce în cazul autismului incidenţa este de 80% la băieţi?.

    Instituţii ale statului
    Consiliul Naţional al Audiovizualului recomandă “Fără televiziune înainte de împlinirea vârstei de 3 ani” pe site-ul său: http://www.cna.ro/IMG/pdf/SFATURI_PENTRU_P_RINTI_131113.pdf

Comenteaza

Nume (obligatoriu)

Mail (nu va fi facut public) (obligatoriu)

Website

Meniu