Majoritatea cuvintelor si expresiilor sunt cunoscute si folosite de multi dintre noi aproape mecanic, iar putine sunt interpretate in sensul intelegerii semnificatiilor pe care le au intr-un dialog. Este ceea ce specialistii numesc ”metalimbaj”, adica limbajul care decodifica.
Daca dam la o parte metalimbajul, parem indiferenti, conversatiile sunt monotone, iar dialogul cotidian devine lipsit de incarcatura.
Metalimbajul se foloseste cu succes in reclame, este prezent peste tot si joaca un rol important in dezvoltarea relatiilor.
Daca ne gandim bine, intr-o saptamana avem mai multe contacte personale – interactiuni cu familia, vecinii, rudele, colegii sau necunoscutii – decat aveau stramosii nostri, in Evul Mediu, de exemplu, intr-un an intreg. Pregatirea noastra pentru aceste intalniri este practic nula.
De cate ori nu ni s-a intamplat sa intram intr-un magazin si sa fim intrebati „Ce doriti?”, iar aceasta sa se traduca in „Chiar este nevoie sa ma deranjati acum?”.
Sunt expresii, care folosite in mod repetat, pot irita. De exemplu: Cum sa zic”, “Stiti dumneavoastra”, „Un fel de”.
Luate separat, cuvintele nu pot transmite un mesaj emotional. Un eveniment relatat prin intremediul unui ziar genereaza mult mai multe dezbateri, pentru ca fiecare cititor il interpreteaza in mod individual si personal.
Ritualurile de intalnire si cele de despartire contin formule si clisee pe care le rostim mecanic. Expresiile folosite in corespondenta, in companii sau in afaceri contin acest metalimbaj.
„Al meu/a mea” – ne arata implicarea emotionala a vorbitorului. „Drumurile noastre se despart” – folosirea acestei expresii atentioneaza cealalata persoana asupra implicarii afective a interlocutorului.
Citeste continuarea pe CAPLIMPEDE.RO.
