Am inceput sa mergem impreuna in parc. In prima zi, in clipa in care am iesit, degetelele ei micute s-au lipit de palma mea si mi-am dat seama ca fiica mea nu se grabea sa ajunga in parc, desi ii placea locul acela. Ea dorea sa se bucure de fiecare moment, sa exploreze imprejurimile si eu m-am lasat condusa de ea. Si asa m-am lasat cuprinsa de pace si bucurie. Nu era prima oara cand impartaseam impreuna un moment special, insa era pentru prima oara in care eu am simtit ca timpul s-a oprit. Am inceput sa astept cu nerabdare aceste plimbari zilnice cu ea, cand doar vorbeam, ne plimbam, radeam si ma lasam cuprinsa de liniste. Nu ma mai gandeam la nimic, pur si simplu traiam momentul.
In prezent, fiica mea are 17 luni, iar acesta este cel mai minunat moment al zilei pentru mine. Acum simt ca viata s-a oprit in loc. Stiu ca nu va dura pentru totdeauna. Maine, fetita mea va intra intr-o noua faza a vietii sale, cu noi interese, prieteni si descoperiri insotite de o schimbare a prioritatilor. Insa, sunt convinsa ca va continua sa gaseasca noi modalitati prin care sa-mi reaminteasca cat de important este ca din cand in cand sa faci cate o pauza.
Ironia frumoasa a faptului ca ai devenit mama este ca desi te seaca din punct de vedere fizic si emotional, iti ofera si o experienta minunata, divina. Te simti epuizata si, in acelasi timp, revigorata. Uneori te poti simti frustrata, insa, totodata, simti ca viata ta este mai frumoasa decat oricand, viata iti devine haotica, te misti pe repede inainte, insa tot acum iveti sa incetinesti ritmul si sa savurezi fiecare moment.”
Sursa: womensweb.in
Citeste continuarea: 1 2
