Glutamatul de sodiu (E621) a fost descoperit la începutul secolului 19 în Japonia și este intens folosit în bucătăria chinezească, japoneză si thailandeză, ca potențiator de aromă, fiind adăugat la diverse alimente și condimente. Acest aditiv este foarte folosit și în România, mai ales în fast food-uri sau în alimentele procesate cum ar fi: sosul de soia, cârnații, salamul, parizerul, condimentele, supele instant, brânzeturile, legumele în conservă, bulionul din comerț, cubulețele de supă, sosurile pentru paste și în multe alte alimente procesate.
Rolul acestui aditiv e de a îmbunătăţi percepția gustului alimentelor. Gustul glutamatului e cel de „carne sărată”. Acest gust se mai numește și umami, cuvânt de proveniență japoneză care înseamnă „delicios” – cel de al cincilea gust, împreună cu dulce, acru, amar și sărat.
Glutamatul se găsește și în mod natural în multe fructe sau legume, cum ar fi: roșiile, cartofii, ciupercile, brocolli-ul sau strugurii. Glutamatul mai poate fi găsit și în laptele de mamă. Din cauza glutamatului, sugarul nu se oprește din supt până nu adoarme epuizat la sânul mamei sale. Specia umană a dezvoltat recepori gustativi speciali pentru glutamat, catalogându-l în interiorul creierului nostru ca și gustul umami.
Producătorii de alimente procesate au devenit conștienți pe parcurs de impactul glutamatului asupra gustului alimentelor și au început să îl folosească ca și adaos alimentar. Din păcate însă, pentru a fi adăugat la alimente, glutamatul nu e extras din fructe sau legume, ci în schimb, cea mai mare parte din producția industrială mondială de glutamat de sodiu se produce folosind fermentația bacteriană, deoarece, dintre toate metodele posibile, aceasta este cea mai ieftină.
Glutamatul de sodiu a fost clasificat drept o aromă naturală de către industria alimentară, deoarece este extras din ființe vii (definiția „aromei naturale” presupune ca substața să fie extrasă dintr-o plantă, animal sau organism unicelular). O altă consecință destul de tristă a acestei clasificări e faptul că, dacă un aliment conține în lista de ingrediente o aromă naturală, chiar dacă acesta e categorizat ca și organic, vegetarian sau vegetal, puteți consuma de fapt o substață de origine animală.
Din păcate, există o listă lungă de efecte adverse care pot fi provocate de către consumul în exces de glutamat. Problema e că,putem sări pragul dozei recomandate de glutamat foarte ușor, având în vedere că aproape orice aliment procesat poate să îl conțină în cantități destul de mari.
În ultimii ani, au apărut diferite studii care evidențiază efectele nocive ale supradozei de glutamat, studii care, pe parcurs, au captat și atenția mass mediei. Se populariza faptul că acesta provoacă dependență, iar consumat în exces, poate provoca diferite probleme de sănătate. Ca urmare, populația a început să se ferească de glutamat. Drept reacție a producătorilor de alimente a fost crearea de pseudonime pentru glutamatul de sodiu, care să inducă în eroare persoanele care caută pe eticheta produselor glutamatul, pentru a-l evita.
Pseudonimele posibile ale glutamatului monosodic sunt:
1. drojdie autolizată
2. caseinat de calciu
3. gelatină
4. proteine hidrolizate
5. caseinat de sodiu
6. extract de drojdie
7. proteine texturate
8. carrageenan
9. gumă vegetală
10. condimente
11. arome
12. arome naturale
13. aromă de carne de pui
14. aromă de carne de vită
15. aromă de carne de porc
16. aromă de fum
18. concentrat de roşii
19. supă de carne
20. malţ din orz
21. extract de malţ
22. aromă de malţ
23. proteine din lapte
24. izolat proteic din lapte
25. concentrat proteic din lapte
26. proteine din soia
27. izolat proteic din soia
28. concentrat proteic din soia
29. sos de soia
30. extract de soia
31. proteine vegetale
32. malto dextrină
33. glutamat de potasiu
34. acid glutamic
35. E 621
36. proteine vegetale hidrolizate
37. izolat proteic
38. glutamat monosodic
39. glutamat de sodiu
40. glutamat de natriu
41. glutamat monopotasic
Există peste 40 de nume pentru glutamatul monosodic, iar lista aceasta se îmbogățește pe zi ce trece!
Pentru organism, glutamatul e un drog
Glutamatul este un neurotransmiţător în organismul uman. Deci el nu este dușmanul nostru, pentru că este responsabil, alături de alţi nerotransmiţători, de funcţionarea corectă a sistemului nervos. De aceea, pentru sănătatea creierului şi a organelor interne, este absolut necesar să existe un nivel echilibrat de glutamat în organism. Dar atenție, în cazul acesta, „echilibrat” nu înseamnă ca acesta să fie prezent în cantități semnificative în aproape fiecare aliment din dieta noastră!
Excesul de glutamat este extrem de dăunător deoarece o concentrație foarte mare de receptori ai glutamatului se găsesc pe membranele neuronilor și pe celulele anumitor organe interne. Suprastimularea acestor receptori duce la numeroase dezechilibre interne şi la probleme de sănătate care copiază simptomele altor boli (fibromialgie sau aritmie cardiacă). De cele mai multe ori, aceste simptome sunt greşit diagnosticate de medici, care prescriu adesea medicamente scumpe şi cu o mulţime de efecte secundare periculoase. Nefericitul „pacient gurmand” va constata că are o viaţă mizeră şi că sănătatea lui îl cam lasă pe zi ce trece.
Efectul excesului de glutamat asupra creierului poate fi tot unul devastator. Glutamatul poate să suprastimuleze celulele nervoase, „arzându-le”. Simptomul cel mai des întâlnit în acest caz este pierderea temporară a memoriei. Dacă ați avut acest simptom și nu știți din ce cauză a fost, încercați să reduceți cantitatea de fast food și de alimente procesate consumată!
Citeste continuarea pe SFATFARMA.RO[1].