Ce e și ce nu e modificat genetic din ce consumăm zilnic?

Prin procesul de înmulțire selectivă, așa cum îi spune și numele, se aleg indivizii care au calitățile dorite (de exemplu: fructul mai mare, mai gustos, cu mai puține semințe) și se înmulțesc doar aceștia în continuare, proces ce poate dura chiar și sute de ani pentru a obține calitatea dorită a fructului. În acest mod, s-au obținut și bananele Cavendish, specia de banane ce se vinde în magazinele din România (bananele originale erau mult mai mici și aveau semințe mari, cum se vede și în poză).

În cazul nectarinelor, situația e un pic diferită. Nectarinele, de fapt nu reprezintă o specie separată, ci sunt piersici fără puf – în același piersic pot crește și piersici și nectarine. Nectarinele au apărut în mod natural, prima referință la nectarine, găsită în documente, a fost în anul 1616.

Procesul de încrucișare sau hibridizare, pe de altă parte, e procesul prin care două specii diferite (dar compatibile ca și sistem reproductiv) se încrucișează pentru a obține o specie nouă. Cel mai bun exemplu e grepfruit-ul. Acesta e fructul rezultat din încrucișarea dintre pomelo și portocale.

În schimb, Organism modificat genetic (OMG) sau transgenic este termenul cel mai folosit pentru a defini o plantă de cultură sau un animal aparent normal căruia, prin intermediul unor tehnici de inginerie genetică, i s-au transferat gene de la alte specii (plante, animale, bacterii, virusuri sau chiar gene umane), pentru a-i conferi anumite proprietăți noi. În cazul plantelor, în general, modificările genetice se fac pentru a face planta respectivă mai rezistentă la dăunători, ierbicide sau secetă.

Alimentele modificate genetic sunt obținute din plante care au fost modificate genetic, plante ale căror semințe au fost apoi cultivate. Primele alimentele modificate genetic au aparut în anul 1990 și au fost obținute din soia, porumb, semințe de bumbac si rapiță. În 1994 a fost comercializat primul aliment mo­dificat genetic din lume – o specie de roșie numita Flavr Savr[1]. Această roșie era rezistentă la putrezire, având o genă care îi încetinea procesul de coacere. La momentul actual, există doar câteva specii din următoarele fructe sau legume care sunt modificate genetic: porumbul, soia, bumbacul, roșiile, rapița, cartoful, papaya, sfecla de zahăr, lucerna, orezul, inul, mărul, prunele și tutunul. Firmele care practică modificări genetice sunt: Monsanto, Pioneer, Bayer, Syngenta, Dow, Stine Seed, AgrEvo, DeKalb, Okanagan.În România, din fericire pentru noi, deocamdată aceste firme nu sunt foarte răspândite, ele fiind firme americane.

Un studiu realizat de Institutul Ştiinţific Francez privind porumbul modificat genetic a arătat că şoarecii de laborator hrăniţi cu acest porumb au suferit modificări în ceea ce privește greutatea, însă şi modificări ale unor organe majore precum: creier, inimă, rinichi sau ficat.

Citeste continuarea pe SFATFARMA.RO[2].