Blogul tău

Povestea noastra!

27 decembrie 2010, , Vizualizări: ...

 

POVESTEA NOASTRA!

Povestea noastra?! Probabil seamana cu a ta, cu a voastra.Si totusi, pentru noi e importanta pentru ca e…e POVESTEA NOASTRA! Au trecut anotimpuri  in care am gandit, am trait am visat pentru doi. Apoi a venit momentul in care lumea noastra s-a schimbat. In acel anotimp “al cireselor dupa ureche”, am aflat ca vom fi parinti. Sau, altfel spus, ca din acel moment va trebui sa gandim, sa traim, sa facem vise pentru trei in loc de doi. Ne-a fost TEAMA? Probabil! Am avut EMOTII? Poate! Eram nerabdatori? CU SIGURANTA!

 

MARTISORUL NOSTRU

Am nascut in luna martisorului, a primilor ghiocei, in luna in care se simte deja mirosul primaverii. Si totusi, in ziua in care am nascut a nins ca in povesti. De fapt tot ce s-a intamplat in aceea zi a fost ireal pentru mine. De la o nastere “normala” am ajuns, din cauza unor complicatii, la o nastere prin cezariana (cea mai mare temere a mea!). Am nascut sub anestesie totala (deci am ratat momentul in care micul meu ingeras a pasit in aceasta lume mare). Mai bine de 24 de ore am stat la terapie intensive fara posibilitatea de a-mi vedea minunea. Cosmarul a luat sfarsit cand mi-am vazut copilul si m-am asigurat ca e bine, ca in ciuda tuturor problemelor, pasise in viata cu dreptul (scor APGAR 9/10). Intoarcerea acasa a fost o binecuvantare! Au urmat nopti nedormite, colici, plansete, toate presarate cu multa dragoste si Twinkle, Twinkle, little star!

 

PLANURI DE VIITOR!

Fiecare realizare cat de mica e pentru noi un adevarat eveniment. Cand zambeste, cand scoate sunete noi, cand imparte cu noi un biscuite, totul e special pentru noi. In aceste momente ne simtim de parca am cuceri Everestul. Si, poate, in felul nostru chiar il cucerim. Cate putin in fiecare zi!

Scrie și tu
Nu necesită conectare click aici pentru toate intrebarile
Aboneaza-te
la Newsletter-ul zilnic
Primeste pe mail noutatile Sfatulparintilor.ro

Recomandări

Cele mai noi

Vezi cele mai noi 100 de articole

Cele mai citite din categorie

Comentarii (42)

  1. Adriana Vaduva spune:

    Eu zic ca trebuie sa ne facem timp pentru noi. Daca fiul meu (3 ani si jumatate) face mizerie sau iese afara in scara blocului intentionat doar in ciorapi, fara sa se incalte, ii spun ca nu e corect ce face. Ca in timp ce eu voi fi ocupata sa spal sau sa curat in urma lui n-o sa am timp sa ma fac frumoasa. Si cred ca asa, incet-incet, ii putem invata pe cei mici ca si noi avem nevoie de putin timp in care sa ne aranjam.
    Apoi, eu nu am obiceiul sa ma machiez. Nu ca nu am timp, ca – daca vrei – iti faci timp. Dar asa e felul meu. Sunt insa momente cand simt nevoia de „altceva” si atunci imi bag un rimel, un dermatograf, un glos. Mihnea e foarte incantat cand ma vede machiata. Si la 3 ani stie sa-mi zica ce frumoasa esti mami, sa te mai machiezi, ca-mi place. De-aici mi-a venit si ideea micului „santaj”.

  2. dodolin spune:

    sunt zile cand nu am chef sa ma prea aranjez,eu sunt si o adepta a stilului sport dar ma inoiesc aproape saptamanal iar inainte sa ies pe usa cu siguranta ma opresc cateva minute in fata oglinzi .ce ma scoate din stare? nu stiu ,privelistea din oglinda ..hiii

  3. crinutz spune:

    m-am neglijat asta vara pentru ca eram in perioada cand fetita mea descoperea lucrurile din jurul ei si nu aveam timp deloc pentru mine.acum totul s-a rezolvat si reusesc sa impart timpul astfel incat sa am timp si pentru mine

  4. Simo25 spune:

    Acea stare de neglijenta fata de mine a aparut dupa nasterea fetitei si in perioada cat am stat cu ea acasa in primii doi ani de viata. Reintoarcerea la lucru a fost grea, dar mult mai greu a fost sa renunt la hainele comode si practice pe care le purtam acasa si sa revin la hainele office. Ceea ce m-a impulsionat f mult sa renunt a fost senzatia ciudata ca nu reuseam sa ma integrez intr-un mediu in care altadata ma simteam f bine si am realizat ca numai de mine depinde sa schimb aceasta stare de fapt. Hainele comode doar atat iti dau, o stare de lejeritate, care insa nu ajuta cu nimik moralului tau, care in lipsa unei tinute corespunzatoare mediului in care te afli, te face sa te simti neincrezatoare si parca inferioara celor din jur. Pana la urma, la starea noastra de bine contribuie, mai mult sau mai putin constient, si felul in care te imbraci.

  5. anuta22 spune:

    Chiar daca sunt mama niciodata nu m-am neglijat,tot timpul m-am ingrijit,mers la coafoar,la sala pentru intretinere,am incercat mereu sa fiu in pas cu moda,si nu in ultimul rand sa fiu eleganta si ataragatoare.

  6. celina74 spune:

    mi-a placut clipul

  7. Adi84 spune:

    cand s-a nascut bebelusul numai de el ma ocupam. eu ma imbracam cu ce gaseam mai repede si gata ieseam afara. cu timpul mi-am dat seama ca ma neglijam!e foarte important sa avem grija de noi

  8. Adi84 spune:

    este adevarat!sunt zile in care simt nevoie sa ma ocup in mod special de mine!

Comenteaza

Meniu