Blogul tău

natalik mik de 18 luni

06 decembrie 2010, , Vizualizări: ...

Am mutat puiul in pat, dupa ce adormise mozolit de inghetata si biruit de oboseala, pitita la san, tocaind cu inversunare din tzatza ei draga:)
Am multe de spus, acum sa vad cate sunt in stare sa astern pe “hartie”:
in primul rand vorbeste, palavrageste toata ziua, dar numai in limba ei :) intarzie cu incapatanare sa zica ceva inteligibil, de fapt nici nu-si da interesul:) cel mai rau e cand vrea ceva si trage de noi si ne explica pe diferita tonalitati, iar noi ioc ..nu intelegem nimic; atunci se lasa cu smiorcaiala…
In schimb, se pare ca-i mai dornica sa invete cu bunicii, m-am trezit ca a vazut o floare si-mi tot arata cum o miroase, si tragea copilul aer pe nas, iar mie mi-au trebuit cateva secunde ca sa-mi dau seama ce face; sau…s-a lovit (o face mereu) dar de o vreme a inceput sa loveasca cu palma locul unde cade si are pretentia sa facem si noi gestul asta ca sa treaca durerea :) ei, prima data a fost cu cantec, ca tot vroia ceva si noi nu intelegeam ce :) intr-o zi am venit de la cumparaturi si stateam pititi pe hol s-o ascultam cum invata sa imite ceasul cu bunicii si spunea Tic-tac…si nu ne venea sa credeam ce frumos zice, iar mie imi batea inima de sa-mi sara din piept …
Vorbeste la telefon, la inceput era sfioasa, dar acum indruga si ea vrute si nevrute; daca suna telefonul si nu-l aud, vine si ma anunta cu scandal, zice Ao, Ao…ma ia de mana si ma duce sa raspund…
Face pa ( si spune pa-singurul cuvant concret); cand pleca cineva de la noi, e musai sa-l petreaca si la geam ca timp de vreo 5 minute sa spuna intruna pa, pa, pa, pa, pa…
Acum invatam cum face vaca; iar ea se prapadeste de ras cand aude cum :)
intelege tot ce-i spui, ii plac sarcinile de genul “adu-mi”, “aduna” si tot felul de activitati cu conditia sa ne implicam, fie eu, fie taica-sau; uneori ne aduna pe amandoi si stam asa, reuniti, ca o familie fericita; e multumita cand suntem cu totii, se vede pe fatuca ei razacioasa :)
ii place apa; e innebunita seara cand se apropie baia; tipa, fuge, asteapta cu nerbdare s-o dezbrac s-o bag in balie…de cand s-a nascut ii place balaceala, mai putin la botez:)
ii place afara…sa se plimbe, sa fuga, sa care cate un firisor de nisip, sa puna mana pe pisici, pe catei, sa hranesca porumbeii (cu care are o comunicare speciala), sa mearga in parc, sa mearga in curtea scolii la copiii mai mari; ii iubeste la nebunie, tipa la ei, le explica mereu cate ceva gesticuland din manute…acum a descoperit trenul si tramvaiul…la fel tipa dupa ele,
probabil asta e modul ei de a se mira, de a se bucura…si mereu are nevoie sa te bucuri si sa aplauzi ceea ce-ti arata…
Ii place sa danseze…am zis ca daca o tine tot asa, e musai de dat la cursuri :) cum aude o sursa, cum gata se bataie, indiferent daca vine de la o masina care trece pe strada, de la tv, de la un vecin, asta vara se oprea la fiecare terasa si dadea din fundulet :) tot cu muzica luam si masa; daca uit cumva, imi arata cu degetul si ingaima cu “mmm” adica muzica;
danseaza cu degetul sus :) si mai nou joaca hora de mana cu mine si cu taica-sau :) asta tot de la bunici a invatat-o…
Vrea sa manance singura; recunosc ca a prins dexteritate, a reusit sa pape chiar si cu furculita…e foarte dornica, uneori dureaza si o ora o masa, dar stiu ca trebuie s-o las sa prinda incredere ca se poate descurca singura…
Printre noutati, am strans patutul, chiar si sa vrem nu mai avem alta varianta decat cea de a dormi cu noi…speram in timp ca invatul va avea si dezvat…deocamdata ne e foarte bine asa, chiar daca se trezeste de n ori pe noapte in cautarea tzacului sau a unui masaj si o ibratisare din partea lui taica-sau…
Emite pretentii:  a vazut balon desenat, a vrut balon; a vazut tarabele tiganilor pline de zornaitori, s-a ales si ea cu o bagheta chicioasa care lumineaza:)
Da pup de noapte buna, dar acum numai lui taica-sau…eu nu “pup” niciodata, probabil pt ca si eu plec la culcare odata cu ea…
In schimb nu-i place pupata, sufocata….
Nu-i place noul: avem mereu probleme in a ne acomoda cu papuci noi, haine noi, esarfe noi, rochite…deci vom avea  de furca, dat fiind ca fata creste si mereu vom avea alte si alte achizitii:-
Rade cu gura pana la urechi cand facem sotii, cand ne maimutarim, o fugarim, ne ascundem…si asta ne umple sufletele de bucurie…
Asta-i odorul nostru care mai are foarte putin si trece in registru a treia jumatate de an din viata ei…

Scrie și tu
Nu necesită conectare click aici pentru toate intrebarile
Aboneaza-te
la Newsletter-ul zilnic
Primeste pe mail noutatile Sfatulparintilor.ro

Recomandări

Cele mai noi

Vezi cele mai noi 100 de articole

Cele mai citite din categorie

Comentarii (3)

  1. dodolin spune:

    eu am un singur copil asa ca totul pt el,insa noi am fost 4 copii si nascuti in cele 4 anotimpuri niciodata nu am fost gelosi sau invidiosi pe cadouri sau onomastici parinti ni le-au facut intotdeauna asa cum ne-am dorit noi si cu cine am dorit iar daca nu se putea nu era nici o nenorocire oricum un tort facut de bunica si cativa vecini au fost intotdeauna la zilele noastre iar un cadou de la parinti am primit intotdeauna,abia asteptam ziua de nastere pt ca la scoala nu eram ascultati ni se canta la multi ani si eram in prim plan acum nu mai vrem sa vina acea zi pt ca imbatranim cu inca 1 an si nu vrem…hiii.

  2. emaildenisa spune:

    este foarte greu sa iei un singur cadou daca sunt 2 copii, eu iau de obicei un caou cnsistent pt sarbatorit si o mica atentie pentru celalat copil, ei nu pot intelege de ce doar unul primeste si altul nu

Comenteaza

Meniu